"Avem un potenţial de destul de mare să realizăm o creştere economică mai ridicată prin simplul motiv că putem să dăm drumul la creditare. Şi acest dat drumul la creditare presupune un set de măsuri la care trebuie să colaborăm cu toţii şi să înţelegem mecanismele. Nu sunt mecanisme simple, presupun o anumită analiză, dar trebuie să o identificăm", a declarat joi Oprescu. 

Preşedintele ARB a menţionat, în acest context, şi iniţiativele legislative adoptate sau în dezbatere care vizează instituţiile financiare şi care pot afecta reluarea creditării prin faptul ca induc un sentiment de impredictibilitate în piaţă. 

Sergiu Oprescu a prezentat o radiografie a creditării în perioada dinaintea crizei şi post criză din care reiese faptul că ara noastră a înregistrat cele mai mari creşteri înainte de 2009, însă în post criză creditarea a ajuns chiar la stagnare, iar acesta ar putea fi momentul reluării finanţării economiei de către bănci. 

"În perioada dinainte de criză, noi am navigat cu viteza cea mai mare, am avut o creştere anuală de 47 puncte procentuale, însă plecând de la bază foarte scăzută. Dar toate ţările din regiune erau în zona respectivă (de creştere de două cifre -n.r.) Post criză, 2008 – mai 2016, vedem că ne-am temperat foarte mult din punct de vedere al creditului neguvernamental, ne-am dus către zona de zero, adică stagnare şi chiar o uşoară dezeintermediere din repoziţionarea segmentelor din creditul neguvernamental. Două ţări (Polonia şi Cehia) au rămas în zonele pozitive superioare de creştere a creditului neguvernamental în această perioadă, o ţară în schimb s-a dus în zona de scădere profundă, cu 6 puncte procentuale anual, iar Bulgaria a ajuns cam în acelaşi segment ca şi noi", a mai spus Oprescu. 

În ceea ce priveşte creditarea populaţiei, preşedintele ARB a remarcat faptul că s-a produs o mutare de pe creditul de consum, pe perioade mai mici şi mai scump, pe creditul ipotecar, pe termen mai lung şi mai ieftin, şi ca efect al programului Prima Casă. "Deci povara financiară la nivelul gospodăriei a scăzut din această tranformare", a subliniat Sergiu Oprescu. 

El a menţionat faptul că România a înregistrat cel mai mare ritm de creştere pe creditul ipotecar dar, rămâne cea mai scăzută pondere în PIB din toate ţările menţionate. 

În schimb, în materie de costuri, dobânzile la ipotecare sunt cele mai reduse, la fel şi marja netă de dobândă, fapt care reprezintă un beneficiu pentru consumator, dar pentru investitori este un indicator descurajant. 

Creditarea pe termen lung pentru companii se află, de asemenea, la un nivel scăzut (34% din total credite companii, faţă de o medie europeană de 58%). "M-aş aştepta ca următorul segment de creştere mai accelerată de creditare să fie creditul pentru investiţii acordat societăţilor comerciale", a subliniat Sergiu Oprescu. 

Pe de altă parte, nivelul de credite neperformante rămâne ridicat în ţara noastră, respectiv 13,11% potrivit definiţiei Autorităţii Bancare Europene, dar este posibil să scadă sub 10% într-un orizont apropiat de timp, în opinia preşedintelui ARB. "Sunt necesare măsuri pentru încurajarea disciplinei financiare, disciplinei contractuale şi a disciplinei de plată", a mai spus Oprescu în acest context.

SURSA: Agerpres