Balena si plevusca

Ordonanta nr. 229 avea o singura problema: icerca sa impuna de sus reguli de guvernare corporativa (termenul e de „corporate governance”), care i mod normal ar trebui sa fie isusite de orice companie deschisa. A murit fiindca s-a strigat sus si tare ca va opri investitiile straine. O ineptie! Probabil ca Rominia are nevoie mai mult de reguli importate de pe pietele dezvoltate decit de capital strain. Acum exista putine organisme rominesti care sa reprezinte investitori institutionali. Cei mai ma

Ordonanta nr. 229 avea o singura problema: icerca sa impuna de sus reguli de guvernare corporativa (termenul e de „corporate governance”), care i mod normal ar trebui sa fie isusite de orice companie deschisa. A murit fiindca s-a strigat sus si tare ca va opri investitiile straine. O ineptie! Probabil ca Rominia are nevoie mai mult de reguli importate de pe pietele dezvoltate decit de capital strain. Acum exista putine organisme rominesti care sa reprezinte investitori institutionali. Cei mai mari sunt SIF-urile. Exista, de asemenea, o mina de fonduri de investitii. Vor aparea isa mai devreme sau mai tirziu fondurile de pensii. Ele vor trebui sa investeasca i actiunile societatilor deschise rominesti si vor avea participatii minoritare pentru a-si dispersa riscul. Pina cind nu se va petrece o schimbare i mentalitatea acestor companii (transparenta, norme de contabilitate internationale etc.), banii celor care vor contribui la un fond de pensii nu vor fi i siguranta itr-o companie romineasca deschisa.
Cit despre investitorii strategici, investitorii directi, acestia nu prea au treaba cu OG nr. 229. Actul normativ nu este pentru Coca-Cola, Microsoft, Renault, Continental sau alte mari companii multinationale. Ele sunt companii publice listate la New York, Paris sau Frankfurt. Daca fac o investitie i Rominia, o fac printr-o SRL pe care-o detin 100%.