Mulți ani la rând, compania de stat Hidroelectrica a fost văduvită de mari sume de bani. Pagubele se apropie de două miliarde de euro sau chiar mai mult dacă luăm în calcul doar doi factori: contractele preferențiale încheiate cu băieții deștepți și cheltuielile nejustificate ale managerilor care s-au perindat pe la conducerea companiei în ultimii 15 ani. Sancțiunile aplicate acum de Consiliul Concurenței sunt precum o răpăială de vară în plină caniculă. Doar răcorește puțin, iar apoi zăpușeala revine. Asta și pentru că unele companii sancționate vor apela în instanță pentru anularea amenzilor, iar Hidroelectrica va transfera cele 4,6 milioane de euro în prețul energiei vândute către consumatori. „Prefer să plătesc statului român (amenda primită de la Consiliul Concurenţei – n. r.), decât să plătesc unora care nu au muncit în viaţa lor şi care au externalizat tot profitul în afara ţării“, a declarat, agenției de presă Agerpres, Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
Primele reacții: „contestăm în instanță“
La puțin timp de la anunțarea sancțiunilor au început să apară primele reacții. Reprezentanții Electromagnetica, companie sancționată cu 2 mil. euro, și Alro Slatina, cu 4,7 mil. euro, au anunțat că vor cere în instanță anularea amenzilor, atrăgând atenția că aceste contracte au fost investigate și la Bruxelles, de Comisia Europeană (CE), într-un dosar care viza un potenţial ajutor de stat. „În urma unei analize amănunţite, derulată pe mai mulţi ani, CE a concluzionat că «Hidroelectrica a practicat preţuri care au fost conforme pe deplin cu preţul de referinţă de pe piaţ㻓, spun cei de la Alro. Rămâne de văzut câți din cei zece parteneri ai Hidroelectrica vor apela la instanță și cât înseamnă în opinia magistraților concluzia Comisiei Europene. Cert este că până în prezent rata proceselor câștigate de Consiliul Concurenței ca urmare a sancțiunilor contestate în instanță este undeva la 85%.
Cazul Alro este cunoscut opiniei publice încă de acum 9-10 ani datorită scandalului pornit de președintele României și ministrul energiei din acea perioadă, Codruț Șereș. De altfel, sintagma de „băieți deștepți“ a fost lansată chiar de către Traian Băsescu, care la câteva luni de la preluarea primului mandat de președinte a tras un semnal de alarmă cu privire la contracte încheiate de Hidroelectrica la prețuri preferențiale cu diverse firme, care ulterior vindeau energia- hidro către companii sau instituții de stat la prețuri mult mai mari.
Mai mult, chiar și acum sunt directori sau foști directori care susțin că aceste contracte au fost benefice companiei și îi garantau un cash-flow pe care se putea baza.
Paguba, pe factura consumatorilor
„Contractele, încheiate preferenţial, fără un proces de selecţie obiectiv şi în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantită§ţi de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă)“, spun reprezentanții Consiliului Concurenței. Administratorul judiciar al Hidroelectrica a calculat pierderea cumulată a acestor contracte la circa 1,1 miliarde de euro, doar pentru perioada 2006-2012. Din iunie 2012, compania a intrat în insolvență, iar Euro Insol a început negocierile cu traderii în scopul alinierii prețurilor, de la 103-132 lei/MWh, așa cum apăreau în contracte, la cele practicate pe piața liberă situate la un nivel dublu. Administratorul a denunțat contractele, iar „războiul“ cu băieții deștepți a ajuns pe masa judecătorilor. În momentul în care contractele au fost reziliate şi Hidroelectrica a venit în piaţă cu o cantitate uriaşă de energie, respectiv 7-8 TWh, preţul a scăzut de la 220 de lei la 150-160 de lei, a adăugat reprezentantul Euro Insol. Lucru susținut și de autoritatea de concurenţă care a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului. „Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung ceilalţi participanţi la piaţă nemaiavând acces la această sursă de energie ieftină. Pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziţionat cantităţi importante de energie de pe piaţa concurenţială la un preţ mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Mai mult, prin încheierea şi derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica SA pe piaţa reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preţ scăzut aferentă „coşului reglementat“, fapt ce a condus implicit la afectarea preţului la consumatorii casnici.