Mutarea companiilor din țara de origine către zone economice mai profitabile este o operațiune de care România a beneficiat pe deplin. Unul dintre ultimele exemple semnificative este fabrica Nokia de la Jucu, unde finlandezii produc, în prezent, milioane de telefoane mobile, astfel încât au ajuns în topul exportatorilor locali.
Drept pentru care nu este ciudat ca și companiile românești ajunse la un anumit nivel de dezvoltare să caute zone fiscale mai prietenoase. Și identificarea de noi piețe de desfacere este importantă, însă relocarea capacităților de producție sau deschiderea unora noi se traduce printr-o pierdere a zonei economice de origine.
Afaceriștii români se uită, de ceva vreme, prin ve­­cini, ca să vadă opor­tunitățile disponibile. Iar primele locuri descoperite sunt Bul­garia și Republi­ca Moldova. Situațiile din cele două țări sunt foarte diferite, însă avantajele oferite le fac pe amândouă atractive.
În timp ce Bulgaria este o țară membră UE, de unde producția poate pleca fără taxe vamale către România sau alte state membre, Republica Moldova este o copie a României de acum 15-20 de ani, cu o economie la început de dezvoltare, adică un moment foarte bun de a începe o investiție. „Pentru noi, Cortina de fier a căzut abia acum, după 20 de ani de la schimbările din țările vecine“, spune Janeta Hanganu, partener al casei de avocatură Hanganu, Tănase și Asociații.
Taxe mai mici cu până la 50%
Să le luăm pe rând. „Bulgaria are unul dintre cele mai mici impozite din Uniunea Europeană pentru profitul societăților comerciale, fiind de numai 10%, iar impozitul pe dividende este de 5%“, spune Cristian Petre, partener la Dănilă, Petre și Asociații, pri­ma societate de avocatură care și-a deschis, anul trecut, un sediu în Bulgaria, la Ruse. Avocații sunt oricum deschizători de drumuri când vine vorba de in­ves­tiții în străinătate; ei pregătesc terenul pentru venirea companiilor, care au nevoie de consultanță fiscală și juridică.
Bulgaria este con­siderată „paradi­sul fiscal de lângă noi“, în condițiile în care declarația fiscală trimestrială nu există, ci doar o declarație anuală de impozit pe profit, care se depune până la 31 martie anul următor (dată până la care trebuie plătit și impozitul). Cota de TVA este mai mică, de 20%, o cotă chiar mai redusă fiind valabilă pentru turism, de 7%. De asemenea, taxele salariale (și angajat, și angajator) sunt cu aproximativ 50% mai mici decât cele din România, avantaj care se adaugă și nivelului mai redus de salarizare. În timp ce în țara noastră salariul minim este de 670 de lei (circa 157 de euro), în Bulgaria este de 240 de leva (123 de euro).
Avantajele zonelor libere de comerț
Inclusiv deschiderea unei firme la vecinii de la sud este mai rentabilă, capitalul social minim fiind de doi leva (bulgarii au un curs de schimb fix, de 1,95 leva pentru un euro), iar înregistrarea ca plătitor de TVA se face doar în momentul în care cifra de afaceri depășește 25.000 de euro. De asemenea, se poate reveni la încadrarea de neplătitor atunci când cifra de afaceri scade sub acest nivel.
Recuperarea TVA se face la cerere în termen de 45 de zile, perioadă mult mai scurtă decât la noi. În schimb, pentru administratorul firmei, dacă este unul dintre asociați, dar nu are cetățenie bulgară, se plătește o asigurare de 50 de euro, iar dacă este bulgar e obligatoriu ca acesta să fie salariat, iar asigurarea este inclusă în impozitul pe salariu.
„Bulgaria prezintă avantajul unei fiscalități stabile, cu o legislație fiscală care nu a suferit modificări majore pe perioade scurte de timp, cum se întâmplă în România“, arată Cristian Petre. Republica Moldova, pe de altă parte, oferă stabilitatea printr-o lege care face ca o reglementare adoptată la un moment dat să fie valabilă timp de zece ani, indiferent dacă pe parcurs va suferi modificări. „Pe lângă garanția de stabilitate de zece ani, Moldova oferă și avantajele fiscale specifice economiilor în dezvoltare, cum sunt zonele libere de comerț“, spune Janeta Hanganu.
Regimul fiscal din Republica Moldova include în prezent o cotă zero la impozitul pe venit, însă se va reveni la 10%-12% de anul viitor, iar impozitul pe profit este de 15%. Garanția de stabilitate înseamnă însă că această cotă zero de la impozitul pe venit va rămâne valabilă, timp de zece ani, pentru companiile care o utilizează în prezent.
Cele două case de avocatură – Dănilă, Petre și Asociații, respectiv, Hanganu, Tănase și Asociații – au încheiat un parteneriat de exclusivitate la începutul acestui an, clienții lor urmând să beneficieze de consultanță în ambele țări. Dănilă, Petre nu este singura societate de avocatură din Republica Moldova, Ţuca, Zbârcea și Asociații, precum și Mușat și Asociații având deja parteneriate cu avocați locali, iar Boștină și Asociații au birou propriu la Chișinău.
Un avantaj semnificativ al Moldovei este limba, în timp ce în Bulgaria reprezintă un impediment major (toate actele trebuie traduse, inlusiv alfabetul folosit este diferit). Un lucru este însă clar: tot mai multe companii românești caută zone mai prietenoase fiscal, ceea ce nu este deloc bine pentru economia noastră.
Bulgaria are unul dintre cele mai mici impozite din UE pentru companii, cel pe profit este de 10%, iar impozitul pe dividende  este de doar 5%.
Cristian Petre, partener, Dănilă, Petre și Asociații.

Te-ar putea interesa și: