O saptamana agitata si-a pus amprenta pe institutia care cu numai cinci luni in urma, se angaja sa recupereze, in numele statului, banii alocati pentru acoperirea pierderilor inregistrate in sistemul bancar. in joc erau mii de miliarde lei, dar si oameni influenti in lumea politica si a afacerilor. Dosarele cu creditele neperformante ce au aruncat la groapa de gunoi Bancorex tocmai fusesera predate Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare. La 13.600 miliarde lei s-a ridicat valoarea creantelor si parea ca si pornita vanatoarea datornicilor, dupa emiterea unor acte normative ce confereau agentiei puteri sporite in urmarirea si executarea lor. Pentru a pune capat franelor ce blocau accesul la recuperarea datoriilor – aproape 2.000 de litigii in instanta – Grecea isi anuntase intentia de a trece procesele din civil in penal „pentru a baga frica in ei si a-i determina sa vina singuri cu investitori interesati sa cumpere bunurile ce au fost constituite drept garantii la credite”, dupa cum declara recent.
Agentia a fost creata
sa moara in sapte ani
Priviri iscoditoare inca se mai aflau atintite pe agentia al carei presedinte se declara neinduplecat cu debitorii, cand apare ca o bomba stirea despre plecarea lui din acest post. Renunta, deci, premierul la soldatul care-si afisase un dezvoltat simt al raspunderii, la omul caruia, pe nepusa masa, intr-o dupa-amiaza de martie, Radu Vasile, fortat de negocierile in impas cu Banca Mondiala, ii cerea urgent sa preia fraiele unei institutii fara de care acordul cu organismul financiar ramanea nesemnat. Accepta sa-l scoata din AVAB, dar nu-l indeparta din staff-ul Guvernului, ca sef al Departamentului de Control. Radu Vasile, om cu ambitii politice, si nu modeste, este constient de bagajul de informatii pe care-l detine Ovidiu Grecea. in confruntarile politice poate fi numai bun pentru santaj. Tinut aproape, Grecea vorbeste sau tace cand trebuie. Chiar impotriva vointei lui, pentru ca un act de control devine public dupa semnatura prim-ministrului.
Grecea a acceptat debarcarea fara sovaire, ba chiar, in fata presei, a afisat aerul unui om care tocmai dorea acest lucru. Printre declaratiile sale, insa, se putea citi dezamagirea. Regreta, poate, faptul ca fosti fepesisti numiti de premierul Vasile in staff-ul AVAB au reusit sa se impuna, ajutati camaradereste de sotia premierului, Mariuca Vasile (director general in AVAB), ex-fepesista si ea. Posturi- cheie in AVAB mai ocupa Gabriel Mihut, fost director in Fondul Proprietatii de Stat, nu demult anchetat pe probleme de privatizare, Constantin Dumitru, odata director general al Fondului, Marian Petrescu, fost director in Directia Piata de Capital din FPS. Atmosfera din agentie trebuie sa fi fost intr-adevar incarcata, cand presedintele Grecea a acceptat sa renunte la o buna parte din competente.
El, omul care de la preluarea mandatului arunca printre datornicii in sistemul bancar numai semnale ce anuntau ca in fruntea AVAB se afla un om stapan pe situatie. Si catre cine a delegat competentele? Catre Mariuca Vasile, pe care Grecea a numit-o, public, „mana lui dreapta”. Este cert ca, in fata sotiei premierului, Grecea a pierdut teren. Asa se explica faptul ca de pe multe documente semnatura presedintelui AVAB lipseste. De ce? Grecea spunea, in momentul in care parea aproape sigura plecarea lui de la AVAB exclusiv catre Departamentul de Control al Primului Ministru (desi, nu este exclus ca Grecea sa fi avut momente de indoiala), ca „ar fi fost nefiresc sa-si controleze, ulterior, propriile decizii”, adica acele hotarari care-i poarta semnatura. O declaratie care seamana a amenintare, pe fondul substituirii sale de catre echipa de fosti fepesisti. Echipa de la care, judecand dupa actele de control care sub patronajul sau s-au efectuat la FPS, Grecea nu se putea astepta la rezultatele pe care, la preluarea mandatului, le anticipa cu surle si trambite.
De altfel, evenimentele din ultimul timp arata ca AVAB tinde, cu pasi repezi, sa ia locul FPS. Aceiasi oameni, care odata au avut atributii in privatizarea societatilor comerciale, pe care au condus-o dupa decizii politice, ocupa acum pozitii fruntase in AVAB, unde au ca obiect de activitate tot vanzarea, de active si de actiuni, si, ca o ironie a sortii, au birourile amplasate in fostul sediu al Fondului Proprietatii de Stat (devenit acum sediul AVAB). Iar ca orizont de timp, conform ordonantei dupa care a fost constituita, AVAB are o viata sigura de cinci ani, si o posibila prelungire cu inca doi ani.
Peste 7.000 miliarde lei pentru Banca Agricola
inainte sa se fi inchis insa, cazul Grecea a ajuns la Cotroceni, unde presedintele Constantinescu i-a recomandat lui Radu Vasile, pentru ca alta formula legala nu putea gasi, in afara celei de a-l demite pe premier, sa-l pastreze pe Grecea in functie. Grecea se supune din nou si ramane. Dar va accepta premierul sa-i lase mana libera in AVAB in recuperarea sumelor dupa propriul sau plan? Bugetul statului reclama fondurile pe care le scoate dintr-un sac mai mult gol decat cu bani. Si cheltuielile nu se opresc la Bancorex. Saptamana trecuta a inceput preluarea dosarelor cu credite neperformante la Banca Agricola (BA), proces prevazut sa se incheie la sfarsitul acestui an. Valoarea lor ajunge la aproape 3.000 de miliarde si vor fi inlocuite, in bilantul bancii, cu noi titluri de stat. Cheltuiala care se adauga altor sume alocate de bugetul statului Bancii Agricole: in 1997, credite neperformante ale bancii, in suma de 3.374,5 miliarde lei, au fost trecute la datoria publica. in locul lor s-au emis titluri de stat. Banii urmeaza sa fie recuperati de la creditori, de catre banca, si evidentiati intr-un cont in afara bilantului.
Dar recuperarea este greoaie. in doi ani, banca a incasat 510 miliarde lei, bani care, potrivit presedintelui BA, Liviu Marica, se afla in conturi la dispozitia Guvernului. Anul acesta, Finantele au emis noi titluri de stat, cu o valoare de 1.020 miliarde lei, in schimbul preluarii de catre AVAB a titlurilor de participare ale bancii la Fondul Dunarea (unde, printre membrii consiliului de incredere figureaza si sotia premierului, care, potrivit unor surse confidentiale, se bucura de o buna remuneratie).
O cheltuiala totala de peste 7.000 miliarde lei, la care se adauga cele 13.600 miliarde lei pentru Bancorex. Si nu sunt ultimii bani aruncati in „gaurile negre” din sistemul bancar. Urmeaza creditele neperformante de la BCR, dupa fuziunea cu Bancorex, pentru care alte titluri de stat, de alte mii de miliarde, vor mai fi alocate din banii colectati de la platitorii de taxe si impozite.