Iancu Guda a fost invitat să se alăture unui consiliu consultativ informal, creat la inițiativa viceprim-ministrului Dragoș Anastasiu, cu sprijinul premierului Ilie Bolojan. Scopul acestui grup este formularea unor recomandări strategice privind eficientizarea companiilor de stat care înregistrează pierderi. Inițiativa a fost contestată de mai mulți politicieni, iar Guda a ales să clarifice public natura acestui demers și să exprime îngrijorări privind lipsa de deschidere din partea autorităților față de experții din mediul privat.
Iancu Guda a fost cooptat pentru expertiza sa în analiza financiară
Iancu Guda relatează că a fost contactat într-o duminică după-amiază de viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu, aflat la biroul guvernului după o săptămână intensă de lucru.
Acesta i-a propus să contribuie la un consiliu consultativ fără caracter politic și fără remunerație, format exclusiv din experți din mediul privat. Scopul era formularea unei strategii eficiente de redresare a companiilor de stat cu probleme financiare.
Guda a acceptat imediat propunerea, declarând că este dispus să își pună în slujba statului experiența acumulată în peste două decenii de activitate profesională.
A subliniat că implicarea sa este strict la nivel strategic, fără atribuții executive sau decizii punctuale pentru vreo companie de stat. Activitatea consiliului vizează recomandări privind transparența, guvernanța corporativă, auditul, numirea membrilor în consiliile de administrație sau evaluarea performanței manageriale.
„Adevarul este urmatorul: Viceprim-Ministrul Romaniei, dl. Dragos Anastasiu, m-a sunat intr-o zi de duminica in jur de ora 17.00 (era inca la biroul de la guvern dupa o saptamana si weekend lung de munca) si mi-a spus in felul urmator: “Iancu, stiu ca te pricepi foarte bine la analiza financiara companii. Avem misiunea de a regandi strategia pentru monitorizarea si cresterea eficientei companiilor de stat care au pierderi.
Vrem sa ne asiguram ca luam cele mai bune decizii, de aceea avem nevoie de cat mai multe sfaturi si idei de la oameni care se pricep. Vreau sa constitui un consiliu onorific consultativ, fara plata pentru niciun membru, cu participanti exclusiv din sectorul privat, fara apartenenta politica sau conflicte de interese. Vrei sa contribui? Cautam sa aducem cat mai multi experti care se completeaza reciproc, mai multe minti, idei mai bune!”. Mi-a spus ca este un demers initiat de el, cu sprijinul si sustinerea Prim-Ministrului Romaniei, dl. Ilie Bolojan.
Am zis pe loc: DA. Sa-mi pun expertiza mea si cunoasterea acumulata in peste 20 de ani de experienta pentru binele Romaniei, intr-un moment critic si pentru un subiect atat de important, oricand, cu toata deschiderea! Am intarit ideea ca NU vreau sa fiu remunerat, NU luam decizii executive sau operationale / punctuale pentru oricare dintre companiile detinute de stat, ca aportul consultativ este la nivel general de strategie si bune practici de guvernanta corporativa”, a scris Guda pe Facebook.
Componența consiliului consultativ propus de guvern
Iancu Guda menționează că echipa este formată din experți de top din domenii complementare, fiecare cu o carieră solidă în sectorul privat.
Printre numele anunțate public de Dragoș Anastasiu se numără Speranța Munteanu, fost advisor la PwC și KPMG, cu experiență în restructurări și insolvență, fondatoarea TMA România. De asemenea, Mihaela Mitroi, cu peste 20 de ani în fiscalitate și conducerea GTA Group, completează echipa.
Crenguța Leaua, avocat specializat în arbitraj internațional, cunoscută pentru succesul în procesul Gabriel Resources, s-a alăturat proiectului.
Din consiliu face parte și Anca Grigorescu, expert în dreptul muncii, cu implicare activă în organizații precum AmCham sau AHK. Guda a fost invitat pentru expertiza sa în analiza financiară și implicarea în organizații profesionale din domeniul bancar și academic.
Situația financiară a companiilor de stat este îngrijorătoare
Iancu Guda atrage atenția asupra creșterii rapide a subvențiilor acordate companiilor de stat aflate în pierdere. Dacă în 2020 bugetul a acoperit pierderi de 8,1 miliarde lei, în 2024 suma a urcat la 17,1 miliarde.
În paralel, în aceste companii, remunerațiile managerilor au crescut semnificativ, în unele cazuri chiar de patru ori, fără o justificare legată de performanță.
El subliniază că unele companii au trecut artificial pe profit prin vânzări de active sau ajustări contabile, în timp ce realitatea economică rămâne negativă. În acest context, consultanța strategică oferită de experți din mediul privat ar putea aduce un plus de transparență și eficiență în administrarea acestor entități.
„Mai sunt discutii cu alti specialisti de top din sectorul privat, pe care personal ii admir si respect foarte mult pentru dovada de performanta la cel mai inalt nivel, asa cum au dovedid si cei care s-au alaturat deja.
Este o mare onoarea sa contribuim pentru dezvoltarea economica a Romaniei, prin contributia consultativa pentru eficientizarea companiilor de stat, unde Romania are o mare si grava problema: subventiile platite de la bugetul public pentru acoperirea pierderilor companiilor de stat au crescut de la 8,1 mld lei (2020) pana la 17,1 mld lei (2024).
Vedem companii de stat unde directorii generali sau membri din consiliul de administratie isi dubleaza, tripleaza sau cresc chiar de 4 ori remuneratia in ultimii ani desi firmele respective sunt pe pierdere din ce in ce mai mare sau au trecut pe profit din pix si tehnici contabile (amortizari, vanzari de active etc.)”, scrie acesta.
Reacțiile politice au generat confuzie și acuzații nefondate
Iancu Guda răspunde acuzațiilor lansate de mai mulți lideri politici, care au pus sub semnul întrebării legalitatea și scopul grupului consultativ.
Acesta precizează că grupul nu este încă formal constituit și că activitatea sa nu a început. Nu există acces la date clasificate, iar opiniile oferite vor fi strict consultative, fără putere decizională.
Guda consideră că acuzațiile privind manipularea bursei sunt complet nefondate, întrucât grupul vizează doar companii de stat neperformante, care nu sunt listate la bursă. Cele deja listate sunt profitabile și transparente. Acesta recomandă politicienilor care lansează astfel de critici să se informeze înainte de a emite acuzații publice.
„Personal sunt dezamagit, dar deloc descurajat, sa observ declaratiile mai multor lideri politici care fac acuzatii nefondate, nejustificate si neadevarate despre acest demers, aruncand umbre de suspiciune privind:
– Caracterul informal – acest grup nu este finalizat si nici nu a inceput sa lucreze la nimic. Au fost doar discutii de aderare, obiectivele dorite si modul de lucru. Dupa coagularea echipei grupul complet va fi public si formal.
– Acces la secrete de stat – nu exista asa ceva, nici macar nu se lucreaza inca. Grupul va emite opinii consultative despre strategia generala privind restrucurarea companiilor ineficiente detinute stat.
– Membri nu au raspundere – evident, pentru ca sunt doar niste opinii consultative. Raspunderea este asumata de cei care iau deciziile, respectiv ministerele sau autoritatile de rezort, conform legii
– Intentii de manipulare a bursei pentru companii deja listate – o aberatie, scopul grupului consultativ fiind orientarea catre companiile ineficiente de stat care NU sunt listate. Cele care sunt deja la BVB sunt profitabile si deja foarte transparenteRecomand public dl. Grindeanu, precum si tuturor politicienilor care ataca sau arunca umbre de suspiciuni asupra acestui demers consultativ, sa dea dea dovada de MATURITATE si RESPONSABILITATE. Inainte sa atace, sa incerce sa inteleaga despre ce este vorba, ar fi putut afla toate acestea direct de la dl. Dragos Anastasiu extrem de simplu, cu un telefon.
Cum cred politicienii ca pot atrage sau implica oameni profesionisti, realizati deja dpdv financiar, cu expertiza si performante la cel mai inalt nivel in sectorul privat? In niciun caz prin aceste atacuri nemeritate, nedocumentate si absolut nejustificate la prima initiativa CONSULTATIVA, fara sa cunoasca in realitate detalii ori sa se intereseze in mod direct!”, spune Guda.
Mesaj către clasa politică și nevoia de implicare din mediul privat
Iancu Guda face un apel public către liderii politici să manifeste responsabilitate și deschidere față de implicarea experților.
Consideră că reacțiile dure și nefondate din spațiul public nu fac decât să îndepărteze specialiștii valoroși din sectorul privat de orice formă de colaborare cu statul. Guda afirmă că astfel de inițiative ar trebui încurajate, nu compromise prin suspiciuni nejustificate.
Potrivit lui, foarte puțini profesioniști de înalt nivel s-au implicat în politică în ultimii ani, iar motivele sunt evidente: lipsa de încredere, agresivitatea și manipularea politică a oricărei inițiative independente. Consideră că doar prin colaborare onestă și transparentă se poate construi un sistem public eficient.
România, în pragul unei crize profunde dacă nu sunt implementate schimbări urgente
Iancu Guda avertizează că, fără reforme reale în administrația publică, România ar putea ajunge într-un colaps economic și social în perioada 2028–2030.
Acest interval coincide cu finalul finanțărilor europene, intrarea în sistemul de pensii a „decrețeilor” și dublarea cheltuielilor pentru apărare. În lipsa unor măsuri structurale, presiunea pe bugetul public ar putea deveni insuportabilă.
În opinia sa, criza care poate lovi România ar putea depăși severitatea celei traversate de Grecia între 2015–2019.
Guda susține că actualul context obligă autoritățile să acționeze rapid și să se bazeze pe expertiză reală, nu pe interese partinice sau calcule electorale. Consideră că reforma profundă nu mai poate fi amânată.
„Daca nu aducem SCHIMBARI RADICALE bazate pe expertiza si reforma in administratia publica pentru a creste increderea romanilor in autoritati , sunt convins ca este ultimul guvern pro-european inainte de un dezastru national care poate lovi Romania cel mai tarziu in 2028-2030, cand se termina fondurile UE, incepe varful de pensionare al decreteilor din anii ’70 (presiune enorma asupra sistemului public de pensii) si dublarea investitiilor necesare pentru aparare.
La noi criza poate fi mult mai grava comparativ cu situatia din Grecia si austeritatea profunda amplificata de Syriza intre 2015-2019”, încheie el.
