"Ca principiu, ceea ce vă pot spune este că această autoritate sau cum s-a numit ea înainte – CNFPA (Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor n.r.) a fost pendulată între două ministere, Educaţie, Muncă, iar acum înapoi la Educaţie şi în această dezbatere eu am considerat că mai departe de un orgoliu instituţional, de cine se ocupă de agenţia respectivă, este problema funcţională şi de guvernanţă", a afirmat Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă.

"Cu alte cuvinte, cu toţii suntem de acord că pe zona de formare avem o formare iniţială şi o formare continuă, iar cea iniţială este predilectă sistemului educaţional, în timp ce formarea continuă este aproape de angajator şi de piaţa forţei de muncă. Prin urmare, am considerat că un sistem de guvernanţă deschis în care cele trei ministere, Educaţie, Muncă şi Economie, trebuie să participe la a crea un fel de consiliu de administraţie al acestei entităţi", a mai spus Pîslaru. 

De asemenea, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a precizat că la baza modificării ordonanţei de urgenţă stau idei de la ambele ministere, respectiv Muncă şi Educaţie, "care leagă în mod esenţial educaţia de muncă şi de nevoile pieţei muncii". 

"Ceea ce mă interesează este să lămurim în primul rând statutul anumitor discipline şi caracterul lor interdisciplinar şi una dintre piesele cheie a acestei ordonanţe de urgenţă, care va modifica Legea Educaţiei, este să se dea posibilitatea Universităţilor ca pe baza deciziilor senatelor universitare, a consiliilor de administraţie, folosind mecanismele autonomiei universitare, să definească duble specializări. Acestea trebuie, într-adevăr, să vină atât în întâmpinarea nevoilor pieţei muncii, dar şi în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare a sistemului educaţional, care în momentul de faţă este în suferinţă, mai ales în ceea ce priveşte formarea profesorilor pentru gimnaziu şi pentru liceu", a adăugat Mircea Dumitru. 

Ce doi oficiali au participat la conferinţa cu tema 'Dezvoltarea competenţelor – rol esenţial în corelarea educaţiei cu nevoile pieţei muncii în România'. 

Conferinţa are ca scop informarea unui public cât mai larg cu privire la rolul şi la atribuţiile Preşedinţiei Consiliului UE, precum şi continuarea dezbaterilor tematice privind politicile europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale, care ar urma să contribuie la formularea priorităţilor naţionale în perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului UE, în semestrul I/2019. 

AGERPRES