Majoritatea beneficiarilor proiectelor finanţate din fonduri structurale (72% din ONG-uri, 68% din firme şi 47% din autorităţile locale) nu au încredere în corectitudinea şi obiectivitatea alocării fondurilor structurale în România, considerând că procesul de evaluare a proiectelor este supus influenţei/corupţiei, conform celui mai recent sondaj IPP.
Unul dintre programele cu cel mai scăzut grad de încredere publică din România este Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), lucru ştiut de autorităţile statului român de mai multă vreme.
În ultimii ani, a fost unul dintre programele cu cea mai scăzută transparenţă în gestionarea fondurilor europene.  Pentru că nu a primit acces la informaţii concrete despre proiectele din fonduri structurale alocate prin POSDRU, I
nstitutul pentru Politici Publice (IPP) a fost nevoit să acţioneze în instanţă, anul trecut, Autoritatea de Management (AM) POSDRU după luni întregi de eforturi pentru diversificarea categoriilor de informații despre proiecte afișate în pagina de internet a AM.
Prin hotărârea recent pronunţată de Tribunalul Bucureşti, instanţa dă dreptate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Instanţa se pronunţă foarte clar afirmând că publicul are dreptul de a cunoaşte dacă a fost respectat cadrul legal privind procedura de atribuire şi aprobare a asistenţei financiare nerambursabile prin intermediul POSDRU.
”Din păcate, funcţionarii şi politicienii care gestionează fonduri structurale în România, nu conştientizează faptul că aceşti bani sunt tot bani publici pentru care trebuie să răspundă”, spune Elena Iorga, director de programe în cadrul IPP.
Pe durata procesului IPP nu a primit niciun semnal din partea succesivelor șefe ale AMPOSDRU din care să rezulte faptul că înțeleg și respectă dreptul publicului de a avea acces la informații despre contractele finanțate prin acest program. În aceeaşi perioadă, a fost nevoie inclusiv ca IPP să atace Ordinul fostului Ministru al Muncii, Ioan Botiş cel care, peste legislaţia transparenţei în vigoare, urmărea obstrucţionarea accesului publicului la informaţii despre proiectele aprobate. 
Această hotărâre a instanţei de judecată în procesul IPP contra AMPOSDRU trebuie să impulsioneze toate Autorităţile de Management spre a publica toate informaţiile rezultate din acordarea finanţărilor disponibile.
IPP solicită în prezent tuturor Autorităților de Management acces la contractele finanțate, rapoartele de audit efectuate, etc., într-un efort susținut menit să determine creșterea accesului publicului la informaţii cu adevărat relevante privind alocarea fondurilor structurale.