Intrarea în Schengen e o păcăleală?! S-au dezvăluit jocurile de culise
Air-Water Schengen e o păcăleală?!
Ingrid Mocanu a analizat „actul” semnat de cele trei țări, subliniind incertitudinea asupra naturii juridice, dat fiind că reprezintă o modificare a Regulamentului Schengen, care, conform ei, nu ar trebui să fie modificat prin semnăturile „a doi sclavi și a unui stăpân”.
Potrivit spuselor sale, prin „actușorul” semnat, politicienii români nu au făcut nimic pentru țară, ba chiar au renunțat la dreptul de a deveni membri cu drepturi depline în spațiul Schengen, preferând să valideze abuzul politic al Austriei, ceea ce a implicat o pierdere considerabilă de resurse financiare și de eforturi din partea României.
Aderarea la zona de liberă circulație din UE este atât un drept, cât și o obligație asumată de România prin Tratatul de Aderare la UE din 2005. A criticat politicienii românii pentru neglijarea responsabilităților lor și pentru că au validat abuzul Austriei, fără a impune sancțiuni sau a primi despăgubiri.
Din punctul ei de vedere, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu „a prejudiciat interesele țării, distrugând legislația Schengen” și transformând România în „sclavul” unui stat cu o populație mult mai mică.
„Am ezitat să mă pronunț pe Air Shenghen, de fapt Air – Water Schengen, că am zis să nu cânt după ureche, ca maneliștii. Am citit și „actul” semnat de cele trei țări… nu știm sigur ce natură juridică are, întrucât el este o modificare a Regulamentului Schengen, care în niciun caz nu se modifică prin semnăturile a doi sclavi și a unui stăpân. Dar, în fine, nu ne mai luăm de la atât.
Situația, așa cum se „urlă”… voiam să zic „prezintă”, dar e departe de orice prezentare obiectivă urletul unuia și altuia, în funcție de interese, nu este deloc așa roză. Nu, nu vom fi invadați de teroare deodată, ci ne angajăm la ceea ce era deja asumat: să ni-i luăm înapoi pe ăia care au intrat pe la noi. Sigur, greu va fi să aflăm asta, dar ce mai contează când totul e o feerie și-un succes!?
Aici aș avea totuși o întrebare: de ce nu ne-am asumat și să îi băgăm la pușcărie pe ăia vinovați de faptele penale comise… căci dacă niște cetățeni din afara Schengen au intrat în țară din eter s-a comis sigur o infracțiune… nedescoperită de nimeni. Oare pentru că cei în cauză sunt numiți de ei și sunt de conivență cu ei și cu mafioții care îi bagă prin România cu colaborarea lor?
Eu așa aș avea o „suspiciune rezonabilă”. Acum, nu, dragi guvernanți, NU ați făcut NIMIC pentru NOI, prin „actușorul” semnat. Din contră. Ați renunțat la dreptul NOSTRU de a deveni membri cu drepturi depline în Schengen, câștigat cu bani mulți (punerea la punct a sistemului de securizare a sistemelor de control la frontiere ne-a costat peste un miliard de euro acum vreo 10 ani… azi, cu totul, cam 3 miliarde). (…)
O altă obligație asumată de ROMÂNIA este ca imigrația ilegală în AUSTRIA să scadă: își invocă propria neputință pentru sancționarea altuia, adică a noastră. Și noi cum să facem asta? Să le păzim NOI țara de imigranții ilegali? ”, a scris ea, marți, pe contul ei de Facebook.
Ce s-ar întâmpla dacă am deveni stat membru al spațiului Schengen?
Există mai multe motive pentru care ar fi util ca România să devină un stat cu drepturi depline în spațiul Schengen.
Liberă circulație. Aderarea la zona de liberă circulație din UE ar permite cetățenilor români să călătorească fără restricții la frontierele interne ale statelor membre Schengen. Aceasta ar facilita schimbul cultural, turismul și afacerile, stimulând astfel cooperarea transfrontalieră.
Creștere economică. Eliminarea controalelor la frontierele interne ar facilita circulația bunurilor și serviciilor între România și celelalte state Schengen, contribuind la creșterea economică și la consolidarea pieței unice europene.
Cooperare și securitate. Membrii colaborează în domeniul securității, schimbând informații despre criminalitate și terorism. Aderarea României ar întări această colaborare, contribuind la securitatea transfrontalieră și la combaterea infracționalității la nivel european.
Creșterea mobilității forței de muncă. Aderarea la spațiul Schengen ar facilita mobilitatea forței de muncă românești în cadrul Uniunii Europene, oferind oportunități mai mari de angajare și schimb de experiență profesională.
Impact pozitiv asupra turismului. Eliminarea controalelor la frontierele interne ar face călătoriile în România mai atractive și mai accesibile, având un impact pozitiv asupra industriei turismului și a economiei locale.
