Cererea Comisiei Europene ca statele UE să-şi suplimenteze contribuţiile la bugetul comunitar pentru a finanţa ajutorul destinat Ucrainei, gestionarea migraţiei sau investiţiile în energii verzi a fost respinsă, vineri, de guvernul austriac, relatează agenţia EFE.
„Din punctul meu de vedere, trebuie mai întâi stabilite priorităţi înainte de a le cere mai mulţi bani contribuabililor statelor membre”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer în declaraţii acordate postului public ORF.
Unele fonduri nu sunt folosite
El a apreciat că bugetul plurianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, aşa cum este el în prezent, ar trebui să fie suficient pentru gestionarea „restructurărilor şi provocărilor bugetare”.
Cancelarul austriac a cerut să fie folosiţi banii deja disponibili, argumentând că sumele alocate unor capitole bugetare, cum ar fi fondurile de coeziune sau cele din mecanismul european de rezilienţă (mecanism separat de bugetul plurianual al UE), nu sunt folosite deplin şi există de asemenea posibilităţi pentru economii în cheltuielile administraţiei europene.
Bugetul UE este în revizuire
Comisia Europeană a cerut marţi statelor membre să contribuie cu mai mulţi bani la bugetul comunitar printr-o nouă sursă de venituri dedicate bugetului comunitar, calculată pe baza profitului de bază al companiilor care operează în fiecare din cele 27 de state UE
Solicitarea vine într-un context în care Executivul comunitar a demarat un proces de revizuire a bugetului UE pe termen lung, care se ridică la aproximativ 1% din PIB-ul blocului comunitar de 16.000 de miliarde de euro şi plăteşte pentru diferite politici comune europene.
Revizuirea bugetului este necesară pentru a include în bugetul comunitar pe 2021-2027 efectele pandemiei de COVID-19, invadarea Ucrainei de către Rusia, criza energetică, inflaţia galopantă şi creşterea semnificativă a dobânzilor.
„Nu este o taxă pe companii şi nici nu majorează costurile de conformare ale companiilor. Va fi o contribuţie naţională plătită de statele membre pe baza excedentului brut de exploatare al corporaţiilor din sectoarele financiar şi non-financiar”, a informat Comisia Europeană.
De asemenea, creşterea bruscă a costului creditului, ca urmare a majorării dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene de la minus 0,50%, până la 3,50%, în mai puţin de un an, a dus la creşterea semnificativă a costurilor cu serviciul datoriei pentru cele 800 de miliarde de euro pe care guvernele UE urmează să le împrumute la comun şi să le şi cheltuie, până în 2026.
În momentul în care schema a fost convenită, în luna decembrie 2020, se estima că rambursarea datoriilor va însemna costuri de 15 miliarde de euro pe an. Majorarea dobânzilor BCE a dus la dublarea costurilor cu serviciul datoriei până la 30 de miliarde de euro.
