De-a lungul timpului, România s-a confruntat cu mai multe probleme legate de programele europene, unele dintre acestea fiind suspendate sau aflându-se la un pas de suspendare. Spre exemplu, la finalul lunii octombrie 2012, reprezentanţii Comisiei Europene anunţau presuspendarea programelor POSCCE, POR şi POST.

Condiţiile pentru anularea presuspendării: transparentizarea modului în care erau finanţate proiectele, restructurarea autorităţilor responsabile de fondurile europene şi pregătirea mai bună a solicitărilor pentru finanţarea proiectelor. În cazul POR, la sfârşitul lunii aprilie 2013, s-a decis deblocarea a patru dintre cele cinci axe presuspendate.

În vară anului 2013, a fost ridicată, de asemenea, presuspendarea axelor POST. Probleme majore s-au înregistrat în cazul POSCCE unde în luna iunie a anului 2013 DNA a fost sesizată de Guvern în urma unor verificări realizate la mai multe firme implicate într-un „circuit al banului european“, aşa cum l-a numit la acea vreme ministrul Teodorovici. Anunţul de deblocare a POSCCE a fost făcut la Bruxelles în luna octombrie 2013.

Capital: Ţinând cont de absorbţia slabă pe programul financiar 2007-2013, a absorbit România mai mulţi bani de la UE decât a cotizat în această perioadă?

Aura Răducu: România, teoretic poate primi din bugetul Uniunii Europene cel puţin de trei ori mai mult decât contribuţia anuală. O rată de absorbţie de 60-70 % pentru fondurile structurale nu duce la un statut de contributor net. Dar este o mare pierdere să nu se poată folosi această oportunitate unică în istorie, pentru a se realiza o creştere economică şi socială durabilă. România primeşte fonduri de la UE prin diverse mecanisme – fonduri structurale şi de coeziune, politica agrară comună, fond de solidaritate, programe gestionate direct de Comisie etc.

Capital: Care este absorbţia în acest moment pe ciclul financiar 2007-2013?

A.R.: În acest moment, ţinând cont de cereriile de plată trimise la Comisie, gradul de absorbţie este de 60%. Se fac însă eforturi mari pentru a creşte acest procent la 70% până la finalul lunii. O absorbţie de 60% înseamnă în cifră absolută aproximativ 11 miliarde de euro bani euro intraţi în ţară.

Capital: În cazul POS Transport care este gradul de absorbţie din prezent şi care este gradul de implementare al proiectelor nefinalizate?

A.R.: În cazul Programului Operaţional de Transport, gradul de absorbţie este aproximativ acelaşi, 61 % dar sunt multe proiecte nefinalizate ce trebuiesc refazate, sau cu probleme serioase in implementare ceea ce face deocamdat dificil să ştim cât din bugetul alocat va fi utilizat.

Capital: Care este valoarea dezangajărilor pentru 2007-2013?

A.R.: Valoarea în acest moment a dezangajării pentru alocarea anului 2012 (conform regulii n+3)  este aproximativ de un miliard de euro, dar data limită este 31 decembrie 2015 şi cu facturile pe care le avem în procesare sperăm să reducem acest risc sub 50%, adică să se piardă sub 500 milioane de euro din alocarea anului 2012.

Capital: Cum şi prin ce metode puteţi salva cu 10% gradul absorbţiei?

A.R.: În acest moment analizăm mai multe variante prin care vrem să recuperăm o parte din sumele care urma să se piardă. Vă dau câteva exemple:

– Sprijinirea beneficiarilor pentru încheierea proiectelor prin efectuarea de plăţi în avans.

– Proiecte mari care nu se termină pot să fie fazate – sunt aproximativ 400 de proiecte ce pot fi continuate în perioada 2014-2020. În prezent sunt analizate aceste proiecte în detaliu.

– Includerea de noi proiecte finalizate ce au fost finanţate prin fonduri naţionale sau credite dar îndeplinesc condiţiile de eligibilitate şi de achiziţii publice.

– Asigurarea posibilităţii beneficiarilor de a continua finalizarea proiectelor după 31 decembrie 2015 prin contribuţie proprie.

– Accelerarea procesării documentelor primite de la beneficiar în cadrul ministerului.

– Realizarea de întâlniri cu beneficiarii pentru a analiza problemele fiecărui proiect.

Capital: Ce proiecte pot fi refazate pentru calendarul financiar 2014-2020?

A.R.: Până acum avem aprobarea Comisiei Europene pentru refazarea a 77 de proiecte finanţate în cadrul programelor operaţionale Transport şi Mediu. Pe listă se află şi proiectul de extindere al metroului Bucureşti, pentru cartierul Drumul Taberei.

Capital: Evidenţiaţi trei greşeli care s-au făcut în implementarea programelor operaţionale în perioada 2007-2013 care nu trebuie să se repete pentru ciclul financiar 2014-2020.

A.R.: Birocraţia excesivă a îngreunat accesul la finanţarea europeană. Regulile CE sunt oricum birocratice, însă au fost şi mai mult complicate de felul în care s-au transpus.

Procedura de pregătire a proiectelor de infrastructură, mă refer în principal la stadiul de proiectare şi construcţie, are foarte multe deficienţe pe care trebuie să le rezolvăm. O a treia greşeală pe care nu vreau să o repetăm este lipsa de monitorizare tehnică.

Aura Carmen Răducu

Data naşterii: 9 martie 1956

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

Noiembrie 2015-Prezent

Ministru, Ministerul Fondurilor Europene

Martie 2014 – nov. 2015

Manager Principal, Programe Europene, Banca Europeana pentru Reconstrucție si Dezvoltare, București, România

Iulie 2007 – decembrie 2012

Manager Program, Politici Europene

Comisia Europeană– Direcția Generală pentru Politici Regionale, Bruxelles, Belgia

Iulie 1999 – iulie 2007

Manager de Program

Reprezentanta Comisiei Europene , București, România

Aprilie 1999 – iulie 1999

Director Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională, București, România

Martie 1991 – martie1999

Consilier/Șef Serviciu/Director General Adjunct Ministerul Industriilor și Comerțului – Direcția Generalăpentru Programe cu Organizații Internaționale

August 1980 – febr. 1991

Șef Serviciu/ Inginer Chimist Compania Națională pentru producerea firelor și fibrelor de sticlă – FIROS

EDUCAŢIE ŞI FORMARE

1975-1980

Inginer chimist Institutul Politehnic București – Facultatea de Inginerie Chimică – Inginerie chimică, Tehnologia silicaților, Inginerie Economică, Procese de producţie


Te-ar putea interesa și: