Preşedintele Nokia, Risto Siilasmaa, a publicat un post pe blog în care explică direcţiile în care va merge compania după ce a ieşit din business-ul cu telefoane mobile. Compania, care are o istorie de 150 de ani, caută să se reinventeze aşa cum a făcut-o de alte două ori în trecutul său.

Istoria Nokia a început în 1865, când Frederik Idestam, inginer minier, a înființat o fabrică de hârtie în sud-vestul Finlandei, în apropiere de orașul Tampere, de-a lungul râului Tammerkosk. În 1871, Idestam cu ajutorul prietenului său Leo Mechelin, a transformat compania din companie privată în societate pe acțiuni, redenumind-o Nokia, nume sub care este cunoscută și astăzi. Ulterior compania a vândut produse din cauciuc, pentru ca în 1967 să intre pe segmentul de echipamente pentru telecomunicații.

Rămasă fără cea mai importantă divizie, cea de Devices & Services, vândută pe 7,2 miliarde de dolari celor de la Microsoft, compania Nokia va pune accent în viitor pe divizia de hărţi HERE, pe Nokia Siemens Network şi recent creata divizie Advanced Tecnologies (Tehnologii Avansate).

Materialul care va transforma lumea

Cea mai importantă dintre cele trei s-ar putea dovedi în viitor Divizia de Tehnologii Avansate. Acesta a fost creată pentru a cerceta şi dezvolta noi tehnologii şi materiale precum grafenul. Nokia investeşte sume importante în cercetări asupra acestui material.

În 2010, doi cercetători de la Universitatea din Manchester deveneau laureaţii Premiului Nobel pentru descoperirea unui „material minune”: grafenul, cel mai subţire dintre toate materialele care există în Univers. De la identificarea acestui material şi până astăzi, oamenii de ştiinţă din diferite domenii i-au găsit numeroase utilizări acestui material versatil ce are potenţialul să ne transforme viaţa în următoarele decenii.

Grafenul este cel mai subţire material identificat până acum – o „foaie” de grafen are o grosime de doar un atom, motiv pentru care oamenii de ştiinţă afirmă că este primul material 2D identificat de omenire. Grafenul este un conductor electric mai bun decât cuprul, fiind totodată de 300 de ori mai puternic decât oţelul şi având proprietăţi optice unice. De asemenea, deşi este aproape transparent, grafenul este atât de dens încât nici heliul, cel mai mic atom de gaz, nu poate trece prin el.

În electronică, grafenul ar putea fi folosit pentru producerea de tranzistori ultrarapizi, display-uri flexibile sau LED-uri. Materialul ar putea spori eficacitatea laserelor şi a fotodetectorilor şi ar putea transforma domeniile producţiei şi stocării energiei, contribuind la modificarea a numeroase dispozitive precum bateriile şi celulele solare. De asemenea, folosirea grafenului în materiale compozite ar permite îmbunătăţirea structurii aripilor de avion, ceea ce le-ar reduce acestora greutatea. În medicină, grafenul ar putea fi folosit pentru conceperea de ţesuturi şi retine artificiale şi pentru a transporta medicamentele la ţesutul care are nevoie de ele. Ecranele de tip touch screen care au grafenul drept element conductiv pot fi tipărite pe plastic foarte subţire, în loc de sticlă, astfel că ar fi uşoare şi flexibile. Telefoanele mobile ar putea fi la fel de subţiri ca o coală de hârtie, fiind atât de uşor de îndoit încât ar intra în orice buzunar. Datorită rezistenţei extraordinare a grafenului, aceste telefoane ar fi foarte greu de distrus.
<iframe width="640" height="480" src="//www.youtube.com/embed/-YbS-YyvCl4?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

SURSA: techcrunch.com, wikipedia, descopera.ro


Te-ar putea interesa și: