Contractia productiei industriale a continuat si in trimestrul I al anului 1999, desi in martie, fata de februarie, indicele de volum a fost de 112,2%.
In preturi comparabile, ajustate cu indicele de inflatie, productia trimestrului I din 1999 a fost de circa 90%, fata de productia aceleiasi perioade din anul precedent.
In industria prelucratoare, nivelul lunii februarie a fost atins numai in industria de bunuri de folosinta indelungata. Au avut o dinamica pozitiva ramuri ca: aparatura si instrumente medicale, de precizie, optica si ceasornicarie, echipamente, aparate de radio, televiziune si comunicatii, mijloace de transport rutier, prelucrarea tutunului.
In agricultura, la data de 19 aprilie a.c., araturile pentru insamantarile de primavara erau efectuate pe 76,4% din suprafata programata, o suprafata de 1.200 mii hectare fiind periclitata. La etapa urmatoare, de insamantare si plantare de primavara, lucrarile erau executate in proportie de 60% la grau de primavara, orzoaica, ovaz si mazare si de 30% la legume, sfecla si plante de nutret; numai la cartofii timpurii se indeplinise integral programul ministerului.
In conditiile in care peste 80% din suprafata arabila a tarii este exploatata in sector privat, desigur ca gradul de interventie al autoritatii centrale – Ministerul Agriculturii si Alimentatiei – este limitat la politici comerciale, pentru a stimula realizarea programelor sale. Rezulta ca in aceasta zona a parghiilor economice trebuie cautata lipsa de raspuns a fermierilor romani. Dependenta mare de factori climatici ai productiei agricole este o dovada a caracterului sau extensiv, in conditii apropiate de cele de la inceputul secolului.
Daca in 1998 puterea de cumparare a salariului mediu a fost in crestere fata de anul precedent, ceea ce a dus la cresterea cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul, in primele luni ale lui 1999 vanzarile de marfuri si servicii au inceput sa scada. Explicatia o gasim in scaderea puterii de cumparare in raport cu inflatia, cu circa opt procente.
Comparativ cu anul precedent, exporturile din lunile ianuarie-februarie 1999 sunt in scadere cu 9,4%. Concentrarea in proportie de 94% a exporturilor catre tarile Uniunii Europene este un fapt pozitiv ca tendinta, dar limitat ca posibilitati de extindere, datorita gradului de saturare a pietei unice. Mentinerea unor obstacole netarifare – inclusiv pentru produse la care se deschid contingente, taxe de prelevare, interdictii temporare etc., grevate pe lipsa de organizare a productiei agricole pentru export in tara – face ca exporturile de profil sa fie limitate, utilizandu-se insuficient si cotele stabilite prin Acordul European. In ceea ce priveste produsele industriale, introducerea normelor ecologice va constitui un obstacol suplimentar in patrunderea produselor superior prelucrate pe aceasta piata.
Marea rezerva in dezvoltarea schimburilor o constituie refacerea fluxurilor comerciale cu tarile din zona est-europeana (tarile in tranzitie), intre care s-au strecurat, in decurs de decenii, relatii de cooperare si specializare in productie si care detin in prezent o pondere de numai 11% in exporturi si 10% in importuri.
La sfarsitul lunii aprilie a.c. s-a desfasurat la Tbilisi cea de-a treisprezecea reuniune a ministrilor de externe din tarile participante la Cooperarea Economica a Marii Negre (CEMN). Cu acest prilej, reprezentantii Albaniei, Armeniei, Azerbaidjanului, Bulgariei, Georgiei, Republicii Moldova, Romaniei, Rusiei, Turciei si Ucrainei, in calitate de state membre, au hotarat institutionalizarea acestei activitati prin crearea unei organizatii de cooperare regionala: Organizatia de Cooperare Economica a Marii Negre (OCEMN).
Vazuta ca o cale de intensificare a schimburilor intre tarile membre, OCEMN si-a precizat totodata, inca de la infiintare, pozitia fata de Uniunea Europeana, stabilind programatic, prin platforma comuna OCEMN – UE, vocatia sa de instrument de preaderare la UE prin uniformizarea legislativa si a practicilor comerciale. O alta institutie a acestei initiative de cooperare va intra in curand in functiune: Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre.
In sectorul tertiar, anul 1998 s-a incheiat cu un sold negativ de 503 milioane dolari in balanta de plati externe. Numarul vizitatorilor straini a scazut fata de 1997 cu 6,2%, turismul international inscriindu-se in trendul de aport valutar negativ din ultimii cinci ani. Cea mai mare parte a deficitului de 180 milioane dolari din totalul de 191 milioane a fost produs de deplasarile oficiale.
In domeniul transporturilor internationale, deficitul valutar este produs de transporturile de marfuri (minus 182 milioane USD), contracarat in parte de transportul de pasageri si de „alte servicii de transport” care au avut sold pozitiv (plus 57 milioane USD).