Declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, despre introducerea asigurărilor private complementare au readus în atenție problema monopolului exercitat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Oficialul consideră că o astfel de schimbare ar ajuta sistemul public, fără a-l înlocui sau slăbi. Cu toate acestea, specialiști din domeniu, precum profesorul Daniel Coriu, critică abordarea și cer o reformă mai profundă. Propunerea ministrului a fost detaliată într-un podcast, iar reacțiile nu au întârziat să apară.
Asigurările private ar putea completa sistemul actual
Asigurările private sunt văzute de ministrul Alexandru Rogobete ca o soluție de sprijin pentru sistemul public. Acesta a explicat că România este singura țară din Uniunea Europeană care funcționează cu o singură casă de asigurări de sănătate. În opinia sa, acest fapt limitează flexibilitatea serviciilor și pune o presiune constantă asupra CNAS.
Introducerea unor opțiuni complementare ar putea echilibra sistemul și ar asigura un flux suplimentar de fonduri în sănătate, spune el pentru HotNews.
Ministrul a subliniat că această reformă nu înseamnă renunțarea la decontările CNAS către spitalele private. În schimb, ar urma să existe o deschidere mai mare către contracte directe între spitalele publice și companiile private de asigurări.
Astfel, sistemul ar deveni mai diversificat, păstrând în același timp CNAS ca principal pilon. Rogobete a precizat că nu se pune problema ca pacienții să fie obligați să aleagă între stat și privat.
„Spargerea monopolului CNAS este absolut necesară. Suntem singura ţară din UE care are doar o casă de asigurări de sănătate.
Nu vreau să spun că CNAS nu va mai deconta servicii la privat, dar nu va mai avea monopol. Noi avem doar o casă de asigurări de sănătate, iar asta pune o presiune exagerată pe CNAS şi nu oferă servicii flexibile şi complementare, pentru că nu are cum.
Treptat, etapizat, cu echilibru, vom încerca să creştem accesul asigurărilor private în sistemul de sănătate. Sub nicio formă nu vom pune omul să aleagă între CNAS şi alţi asiguratori. Sub nicio formă nu vom reduce puterea CNAS. Vom veni doar cu ceva suplimentar”, a spus ministrul Alexandru Rogobete.
Colaborare cu asiguratorii privați și standarde mai ridicate
În cadrul aceluiași podcast, Alexandru Rogobete a declarat că au avut loc deja întâlniri cu reprezentanți ai unor asiguratori privați.
Aceștia și-au exprimat interesul de a colabora cu spitalele publice. Ministrul consideră că acest lucru demonstrează faptul că unele unități medicale de stat au atins niveluri ridicate de calitate și eficiență.
Spitalele care vor semna contracte cu asiguratorii privați trebuie să îndeplinească standarde ridicate de profesionalism.
Companiile de asigurări impun reguli stricte privind serviciile decontate, ceea ce, potrivit ministrului, ar putea stimula îmbunătățirea performanțelor în sectorul public. Parteneriatele cu privații nu vor fi generalizate imediat, ci vor fi introduse progresiv, în funcție de rezultate și de nevoile sistemului.
„Asta arată că anumite spitale publice se ridică la standardele de calitate şi de performanţă pentru asigurările private, care nu decontează orice, oricui şi oriunde. Impun un standard de calitate, de exigenţă şi de profesionalism pentru a semna un contract cu o clinică”, a spus ministrul.
Medicul Daniel Coriu: Trebuie să existe mai multe case de asigurări
În opoziție cu opinia ministrului, profesorul Daniel Coriu, fostul președinte al Colegiului Medicilor, susține că actuala propunere nu aduce o schimbare reală.
El consideră că asigurările complementare nu fac decât să împovăreze financiar pacienții, fără a oferi o alternativă eficientă la sistemul actual. Potrivit acestuia, o adevărată reformă ar presupune un model concurențial, unde pacienții pot alege între mai multe case de asigurări.
Coriu afirmă că un sistem funcțional trebuie să permită cetățenilor să se orienteze către furnizorii care oferă servicii mai bune. Ideea de a cotiza în paralel la CNAS și la o entitate privată nu este, în opinia sa, echitabilă.
El susține că monopolul CNAS trebuie într-adevăr înlăturat, dar acest lucru nu poate fi realizat decât printr-o competiție autentică între asiguratori.
„Adică eu, ca asigurat, să mă îndrept către cel care îmi furnizează cele mai bune servicii. Nu să fiu obligat în continuare să cotizez la CNAS și apoi, în plus, să mai cotizez și în altă parte. Nu este în regulă. Trebuie să existe mai multe case de asigurări”, a explicat Daniel Coriu.
Precizări privind scopul reformei și etapele următoare
Răspunzând criticilor, Alexandru Rogobete a reiterat că actualul cadru legislativ nu permite, pentru moment, alegerea de către pacient a direcției fondurilor de asigurare.
„Asigurările private pot fi fie complementare, fie în totalitate în anumite situaţii. Când mă refer la «în totalitate» gândul merge către spitalele private, în special”, a spus Rogobete.
El a adăugat că sistemul de asigurări private ar urma să funcționeze fie ca un supliment la serviciile deja existente, fie ca o alternativă integrală în anumite situații. Acestea din urmă vizează în special unitățile medicale private, care pot acoperi complet anumite nevoi ale pacienților.
Ministrul a menționat că autoritățile vor analiza modele din alte state membre ale Uniunii Europene. Procesul de implementare va fi gradual și se va desfășura cu prudență.
Principalul obiectiv rămâne creșterea accesului pacienților la servicii de calitate, fără a diminua importanța CNAS. Măsurile propuse vor fi discutate în continuare cu reprezentanții industriei și ai sistemului medical.
