De pe 20 iulie luăm amenzi dacă nu avem asigurată locuința

Chiar în condiţiile în care între timp avem şi un termen-limită legal după care ar putea fi aplicate amenzi, oamenii nu se grăbesc să îşi asigure locuinţele împotriva calamităţilor naturale. Un comunicat mai vechi al Ministerului de Interne prevede ca termen-limită pentru asigurarea locuinţelor data de 15 iulie, cea care este luată ca referinţă de public, dar Legea nr. 260/2008 republicată spune că termenul-limită survine la 90 de zile după apariţia normelor de aplicare a Legii.
Cum normele au fost publicate în Monitorul Oficial pe 21 aprilie, ar rezulta ca termenul după care primăriile va trebui sa aplice amenzi este de 20 iulie. Totuşi, în apropierea alegerilor de anul viitor, primarii ar putea fi mai îngăduitori cu proprietarii din localitatea lor şi astfel s-ar putea să nu prea vedem oameni amendaţi.
Principalele cauze pentru care avem rezultate atât de slabe după un an de zile la asigurarea împotriva dezastrelor  pleacă din înțelegerea greșită a acestor polițe sau dintr-o abordare „balcanică“ atât a autorităţilor, cât şi a populaţiei.
Cine blochează asigurările obligatorii?
În primul rând chiar statul, cel care, prin intermediul Ministerului de Interne, a elaborat legea-cadru a Poolului de asigurări împotriva dezastrelor (PAID), este unul din factorii care blochează bunul mers al acestui sistem menit să-l degreveze de despăgubiri în caz de catastrofe naturale. Adică, după doi ani de când se vorbește de asigurările obligatorii ale locuințelor, mai puțin de jumătate din primării au reușit să-și constituie o bază de date cu locuințele de pe raza lor și să o transmită către PAID.
„Până acum doar 1.500 de primării, dintr-un total de 3.200, ne-au transmis bazele de date cu fondul locativ de pe raza lor. Sperăm ca situația să se îmbunătățească treptat după 1 iulie, când vom lansa un site de comunicare atât cu publicul, cât și cu primăriile“, spune Marius Bulugea, președintele PAID. De asemenea, în loc să se intereseze de cât ar fi amenda dacă nu s-ar asigura, proprietarii ar trebui să se gândească la ce pierderi ar suferi în caz de cutremur, inundaţii sau alunecări de teren. În unele ţări vest-europene, gradul de conformare pe asigurări ale proprietăţii depăşeşte 80%-90%.
„Populaţia a înţeles greşit situaţia, că până la 15 iulie nu li se întâmplă nimic. De exemplu, la începutul lunii iunie trei localităţi din judeţul Sibiu au fost inundate, trei case fiind rase de ape, iar alte 12, grav avariate. Nu am primit nicio avizare pentru despăgubiri din aceste comune, întrucât doar 50 de case din peste 2.500, adică 2%, au poliţe împotriva dezastrelor. Apa nu a lovit în cele 2% case asigurate, ci în restul de 98%. Povestea de la Sibiu se poate repeta peste tot“, explică Bulugea.
Zonele mai riscante, mai prost acoperite
Potrivit acestuia, doar 3% din locuinţele din comune sunt asigurate împotriva calamităţilor, în vreme ce în oraşe ponderea este de 10%-11%. „Situaţia ar trebui să fie exact invers, comunele să stea de trei ori mai bine decât oraşele, pentru că ele sunt mult mai expuse“, spune şeful PAID. Totodată, PAID e în discuţii cu Agenţia pentru prestaţii sociale, pentru ca, în termen de circa un an, 70.000 de asistaţi social proprietari să fie asiguraţi prin PAID prin fonduri alocate de la bugetul de stat.
În prezent, au ajuns să se încheie aproape 3.000 de poliţe zilnic prin PAID. Pe cel mai rău scenariu, cei de la PAID se aşteptau la un nivel de conformare 10%-11% după un an de zile, însă realitatea e departe de aceste aşteptări – puţin peste 6,5% din locuinţe sunt asigurate prin acest pool. Totuşi, Bulugea remarcă faptul că asigurările facultative au crescut spectaculos. „Potrivit datelor CSA de la sfârşitului primului trimestru din 2011, gradul de cuprindere în asigurare a locuinţelor era de circa 33%, cu tot cu cele obligatorii, ceea ce înseamnă că asigurările facultative au atins un nivel istoric. Am putea spune că motorul asigurărilor facultative a fost tocmai apariţia mecanismului asigurărilor obligatorii ale locuinţelor“, e de părere Bulugea.
Concurenţă inegală
El recunoaşte că PAID nu are cum să concureze cu asigurările facultative, din cauza primelor limitate şi a numărului de riscuri acoperite. Cu alte cuvinte, anumiţi proprietari preferă să îşi asigure locuinţa la o valoare cât mai aproape de cea reală, nu doar în limita a 10.000-20.000 euro ca în cazul PAID, şi împotriva mai multor riscuri, nu doar a celor de calamitate naturală. Evident, plătind o primă considerabil mai mare. Pe de altă parte, Bulugea avertizează că polițele facultative nu acoperă neapărat cele trei riscuri asigurate prin PAID. Sunt zone în care riscurile asigurate prin PAID sunt destul de ridicate şi astfel pot rămâne în afara poliţelor facultative.