Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a anunțat că Armata României urmează să fie înzestrată cu fonduri europene, prin intermediul programului SAFE („Security Action for Europe”). Acest program reprezintă un instrument financiar al Uniunii Europene, prin care statele membre vor beneficia de sprijin sub forma unor împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde de euro, destinate investițiilor în domeniul Apărării.

România va trimite Comisiei Europene o solicitare de împrumut, însoțită de un plan detaliat de investiții în industria de apărare.

„Vom anunța suma – așteptați încă o săptămână”, a precizat el într-o intervenție la Digi24.

Grupul de lucru coordonat de Cancelaria prim-ministrului Ilie Bolojan, cu sprijinul reprezentanților Ministerului Apărării și Ministerului Economiei, a finalizat pregătirea solicitării României pentru accesarea creditului european. Potrivit declarațiilor ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, documentul include lista proiectelor pentru care România intenționează să obțină finanțare prin intermediul programului SAFE.

„Există acum un plan de finanțare în cadrul Uniunii Europene, de finanțare a achizițiilor comune – este vorba de SAFE, în care, practic, europeni au zis că vor pune niște bani pe masă pentru a face achiziții comune – între noi, europenii – pentru a lua echipamente care sunt produse în Europa, cu mici excepții și niște condiții în care să poată să intre și partenerii noștri NATO, care semnează anumite acorduri. Acesta este un program esențial pentru următorii ani”, a spus acesta.

Ionuț Moșteanu cere dublarea efectivelor Armatei Române

Ionuț Moșteanu a subliniat importanța ca România să fie activă și implicată în procesul de alocare a fondurilor europene, evidențiind că este esențial ca țara noastră să participe la „împărțirea” banilor europeni.

El a explicat că aceste resurse sunt necesare pentru consolidarea capabilităților Armatei Române, pentru întărirea infrastructurilor critice deja existente, dar și pentru construirea unor noi obiective de infrastructură necesare apărării naționale.

„Chiar astăzi am avut o discuție și cu președintele și cu Cancelaria premierului, care coordonează acest program – pentru că sunt bani pentru înzestrare, sunt bani pentru proiecte de infrastructură comune, care pot fi și proiecte de apărare, sunt bani pentru industrie – și de aceea coordonarea este la Cancelaria premierului.

Nu vă spun suma acum- așteptați încă o săptămână. Am trimis împreună cu colegii mei – pentru că aveau o documentație și o documentare foarte largă, uitându-ne la planul de înzestrare al Armatei pe următorii ani, planul agreat cu NATO – de acolo ne-am uitat ce proiecte sunt eligibile pentru finanțare pe acest program SAFE”, a spus acesta.

„Armata Română a fost subfinanțată grav pe partea de înzestrare. Au fost multe guverne de-a lungul vremii care au zis: «Lasă că își iau ei (n.r. finanțare) mai încolo – și așa nu e nevoie de ei» . Iată – de 3 ani de zile vedem războiul la graniță și s-au prins toți că este nevoie (n.r. de finanțare) și a început un proces accelerat de înzestrare a Armatei Române la standarde NATO

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că este necesară dublarea efectivelor Armatei Române, subliniind:

„Avem 65.000 de oameni în Armată, dar ne trebuie 120.000. Ar mai fi nevoie de 100.000 de rezerviști”, a spus el.

Oficialul a adăugat că ar fi dispus să participe personal la antrenamentele alături de rezerviști, „chiar dacă am 52 de ani”.

România va importa baterii de rachete defensive

România se pregătește să acopere o vulnerabilitate critică în arhitectura sa de securitate printr-o serie de programe de înzestrare militară, a căror valoare totală depășește 2,6 miliarde de euro. Cel mai avansat și mai costisitor dintre acestea este programul SHORAD-VSHORAD, destinat apărării aeriene cu rază scurtă și foarte scurtă.

Ionuț Moșteanu a anunțat că România urmează să semneze în curând un contract cu compania israeliană Rafael pentru implementarea acestui sistem.

„Sunt rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune. A fost derulată procedura de licitație restrânsă și există un câștigător al procedurii, urmează să fie semnat contractul. În toamnă. Mai e un schimb de corespondență. Rafael e, din ce știu eu, este câștigătorul procedurii. Sper să nu ne încurcăm pe drum. Sunt aceste baterii de rachete defensive pe care noi nu le avem și avem nevoie de ele.

Dacă e să dau un exemplu familiar telespectatorilor noștri, când văd imagini de la Tel Aviv când atacă iranienii și văd Iron Dome-ul, acela e SHORAD-VSHORAD și protejează Tel Avivul. O să ne protejeze și pe noi. Fie că e vorba de aeroporturi, de baze militare sau, Doamne ferește, să fie nevoie să ne apărăm orașele”, a spus acesta.

Ministrul Apărării Naționale a anunțat că România „va produce mitraliere, pistoale și aruncătoare de grenade, care ar putea să fie vândute inclusiv în alte țări NATO”. De asemenea, oficialul a precizat că, pe lângă aceste capacități de producție, în țara noastră va fi înființată și o linie de asamblare destinată blindatelor de atac.

Ajutorul României pentru Ucraina

Ionuț Moșteanu a declarat că ajutorul oferit de România Ucrainei s-a desfășurat pe mai multe planuri: militar, logistic, economic și umanitar, prin sprijinul acordat populației ucrainene.

„Pe partea militară, știm că s-au donat foarte multe echipamente. Statul român a ales în anii care au trecut să nu facă publice exact echipamentele, sumele echivalente pentru donația pentru Ucraina. Partenerii din NATO știu asta. Eu cred că trebuie să spunem ce s-a făcut – s-au făcut foarte multe lucruri, s-au donat foarte multe echipamente, (…) s-a făcut centrul de pregătire pentru piloții ucraineni ca să se apere mai bine de ruși”, a punctat acesta.

Oficialul a declarat miercuri seară că, potrivit celor mai recente estimări ale Institutului Național de Prognoză, „suntem pe un trend bun” în ceea ce privește alocarea bugetară pentru sectorul Apărării. Totodată, ministrul a subliniat că România trebuie să își continue eforturile în această direcție și să atingă obiectivul de alocare a 3,5% din PIB pentru domeniul apărării.