Aproape 3.000 de refugiați din Ucraina s-au angajat în România de la începutul războiului
Sursă: Dreamstime
Războiul din Ucraina a luat prin surprindere întreg globul. Milioane de cetățeni au fost nevoiți să își părăsească casele și să fugă din calea bombardamentelor, iar o mare parte dintre ei au ajuns și în România.
Au trecut aproape trei luni de zile de când Rusia a invadat Ucraina, iar în tot acest timp, cetățenii care au fugit din calea războiului au început o altă viață, în țările vecine.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit despre situația refugiaților din România.
Într-un interviu acordat pentru Agerpres, el a dezvăluit că de la începutul războiului, adică de la data de 24 februarie și până în prezent, peste 2.900 de cetăţeni ucraineni s-au angajat în România.
Mai exact, ministrul susține că, potrivit cifrelor din bazele de date ale Ministerului Muncii, până joi erau înregistrate 5.250 de contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 2.919 sunt contracte care au data de început 24 februarie sau mai recentă.
Peste 2.500 de refugiați s-au angajat în România
În ceea ce privește domeniile alese de refugiați, Marius Budăi susține că cele mai multe persoane, mai exact 905, au fost angajate în industria prelucrătoare. Totodată, alţi 457 de ucraineni şi-au găsit locuri de muncă în domeniul construcţiilor, în timp ce 314 desfăşoară activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.
Alți 284 de refugiați au ales să lucreze în hoteluri și restaurante în timp ce alte 270 de persoane desfășoară activități în comerț. Referitor la situația pe județe, datele centralizate de Ministerul Muncii arată că cei mai mulți refugiați lucrează în București. Este vorba despre un număr de 804 refugiați.
Cel de-al doilea județ este Bistrița, unde 261 de refugiați s-au angajat, urmat de Arad cu 218 refugiați, iar alte 203 de persoane au ales județul Timiș.
Menționăm faptul că țările care au primit cei mai mulți refugiați până acum sunt Polonia, România, Cehia, Slovacia, Ungaria, dar și Republica Moldova. Dintre acestea, statele care sunt membre ale Uniunii Europene vor avea și un set de beneficii.
Țările UE care primesc refugiați vor beneficia de o finanțare europeană
La mijlocul acestei săptămâni, Comisia Europeană anunța că Polonia, România, Ungaria, Slovacia şi Cehia, țări care au primit cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina de la începutul războiul declanşat de Rusia, vor beneficia de o finanţare europeană de 248 de milioane de euro.
Mai exact, potrivit Executivului comunitar, cele cinci state vor primi această asistenţă de urgenţă din fondurile pentru afaceri interne. Sursa citată mai preciza și modul în care banii vor putea fi folosiți.
Astfel, statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a le oferi asistenţă imediată, de exemplu alimente, transport şi cazare temporară, persoanelor care fug din calea invaziei neprovocate a Ucrainei de către Rusia şi pentru a-şi spori capacitatea de a gestiona frontierele externe ale UE, arată sursa citată.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





