Anunțul serii de la Alexandru Rafila. Se caută soluții ca refugiații să fie testați sau vaccinați
Sursă: Inquam Photos / George Călin
În contextul în care un val de refugiați ar intra în România, ministrul Alexandru Rafila a vorbit despre testarea, dar și despre vaccinarea acestora. Cât de pregătită este România și cum va face față acestei situații?
Alexandru Rafila anunță că a purtat o discuțe cu premierul Nicolae Ciucă, cu reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică, dar şi cu prefecţii judeţelor din zonele apropiate de granița Ucranei.
Potrivit ministrului, se caută soluții pentru ca toți refugiații care ajung în România să fie testați, sau vaccinați în cazul în care este nevoie. Totodată, el a făcut referire și la perioada de carantinare, dar și la completarea formularului electronic de intrare în țară.
„Pot să vă spun cum ne pregătim noi, din punct de vedere al sistemului de sănătate. Am avut, după întâlnirea de dimineaţă de la Guvern organizată de domnul premier Ciucă, astăzi o discuţie cu reprezentanţii direcţiile de sănătate publică şi cu prefecţii judeţelor care se găsesc în zona de graniţă a Ucrainei, dar şi în judeţele care se învecinează cu această regiune pentru că un eventual val de refugiaţi trebuie să găsească şi un răspuns din punct de vedere al condiţiilor de asistenţă medicală, pe de o parte şi pe de altă parte al sănătăţii publice, pentru că vin dintr-o ţară unde sunt diverse probleme.
Trebuie să găsim o soluţie să îi testăm, să îi vaccinăm, dacă este cazul, şi trebuie să iniţiem şi demersurile legislative care să excepteze această categorie de persoane de la măsurile legate de carantină şi de completarea acelui formular electronic”, a spus ministrul.
Alexandru Rafila, despre soluțiile pentru refugiați
El a vorbit și despre stabilirea domicilului acestora. Rafila susține că în cazul în care o persoană solicită statutul de azilant, aceasta trebuie să primească condiții de cazare, dar și acces la servicii de sănătate, nu doar de urgență.
„Vă daţi seama, este şi greu să stabileşti domiciliul, pentru că ei dacă solicită statutul de azilant trebuie să le oferim condiţii de cazare pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie să le oferim acces la serviciile de sănătate, nu numai de urgenţă, pentru că pot avea şi alte patologii care să necesite consult, medicaţie, iar lucrul acesta trebuie organizat.
Au participat şi reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurără de Sănătate, deşi am făcut un soi de parcurs încât în zilele următoare să putem să operaţionalizăm complet acest sistem”, a mai afirmat joi Alexandru Rafila.
O veste bună de la ministrul Sănătății o reprezintă faptul că la momentul actual, la nvielul DSU există suficiente teste rapide care vor fi trimise rapid în teritoriu. Pe de altă parte, el a adăugat că trebuie alocate resursele pentru ca MAI să organizeze facilităţile de cazare pentru refugiaţi.
„Da, vrem să adaptăm situaţia. Există suficiente teste rapide la nivelul DSU şi le vom trimite foarte rapid în teritoriu, iar testarea acestor persoane e prioritară, pentru a nu favoriza în niciun fel transmiterea coronavirusului. Noi sperăm să înceteze cât mai repede conflictul şi să fie o situaţie tranzitorie.
Bineînţeles că trebuie luat în vedere lucrul acesta şi există o inventariere a capacităţilor de cazare. Inclusiv se va organiza de MAI facilităţi pentru a putea caza aceste persoane sau facilităţi hoteliere.Sunt Satu Mare, Iaşi, Vaslui, Galaţi. Există o alocare de resurse unde trebuie asigurate toate condiţiile, inclusiv masa acestor oameni. Bineînţeles că lucrurile sunt în dinamică”, a explicat Rafila.
Câte puncte pentru primirea refugiaților va avea România
Un alt aspect subliniat de ministrul Sănătății a fost implicarea direcției medicale a MApN. Potrivit acestuia, MApN poate organiza o asistență medicală în teren.
„De acordat asistenţă medicală aici sigur lucrurile trebuie făcute în colaborare cu DSU şi în cooperare cu sistemul european. Dacă discutăm de asistenţă medicală fizică, în teren, sigur lucrul acesta s-a mai făcut şi la începutul pandemiei, dar aici în principiu Direcţia Medicală a MapN poate să organizeze o astfel de asistenţă medicală. Discutăm de 12 ore de când a debutat acest conflict. Parte ucraineană încă nu a spus nimic, cred că e prematur să putem discuta de astfel de situaţii”, a conchis ministrul Sănătăţii.
Despre situația refugiaților a vorbit joi și ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Acesta a anunțat că mai multe centre pentru primirea refugiaților vor fi amenajate în județele de la graniță.
Există șapte județe care vor avea astfel de puncte, însă ministrul nu a precizat care sunt acestea. Totodată, el a adăugat că au fost pregătite toate materialele pentru o astfel de situație, iar România este pregătită.
„Pentru început, am stabilit şase sau şapte judeţe de graniţă unde vom avea puncte pentru primire refugiaţi. Sigur că vom primi şi sprijinul unor ţări din Uniunea Europeană, dacă va fi cazul, inclusiv trupele care sunt în România în acest moment au specialişti în această zonă, pentru gestiunea fluxurilor de refugiaţi. Avem pregătite toate materialele pentru asta, am activat aceste puncte (…) suntem pregătiţi în acest moment pentru a face faţă acestor efecte colaterale ale conflictului din Ucraina”, a explicat el.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





