Este vorba despre un instrument pentru realizarea unui clasament al tuturor angajatorilor, privaţi şi publici, care să arate cât de mult respectă aceştia drepturile lucrătorilor, a declarat, miercuri, preşedintele BNS, Dumitru Costin.

Sunt vizați angajații de la stat, cât și cei din mediul privat.

Instrumentul este un chestionar de evaluare a angajatorului de către lucrător, care cuprinde 155 de întrebări, şi care trebuie completat o dată pe an de angajaţi. Întrebările din chestionar sunt structurate pe cinci categorii ale drepturilor angajaţilor: dreptul la condiţii de muncă şi de ocupare decente şi echitabile, dreptul de asociere liberă în organizaţii sindicale/dreptul la negociere colectivă, dreptul la sănătate şi securitate în muncă, dreptul de a participa la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă, dreptul la informare şi consultare, inclusiv în cadrul procedurilor de concediere colectivă.

„Am propus un document de lucru care poate să fie aplicat imediat de partenerii sociali la nivel de unitate, adică până să iasă legile, dacă există bună-credinţă, dacă există voinţa celor doi parteneri, le-am pus la dispoziţie un instrument aplicabil imediat. Am pregătit un instrument de monitorizare a respectării drepturilor lucrătorilor la nivel de unitate. Este un instrument prin care lucrătorii din companii sau din instituţii publice, organizaţi sau nu în structuri sindicale, pot, completând acest chestionar amplu, pe care îl faci o dată pe an, să obţină la sfârşitul completării lui un diagnostic privitor la modul în care angajatorul lor respectă drepturile fundamentale ale lucrătorilor. Am introdus acest instrument, pe care îl punem la dispoziţia tuturor celor interesaţi, fără discriminare, tocmai în ideea de a conştientiza, pe de o parte, care sunt acele drepturi fundamentale care trebuie să se regăsească la nivelul unui angajator – companie sau instituţie publică – şi pentru a vedea în ce măsură ele sunt respectate sau nu. Şi să introducem un astfel de mecanism de monitorizare anuală, să vedem dacă există progrese, care nu pot veni decât pe dialog, prin consultare şi consolidare a respectului între interlocutori”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, clasamentul va oferi angajaţilor posibilitatea să verifice, atunci când intenţionează să se angajeze la o instituţie de stat sau la o companie privată, dacă acel angajator se află în coada listei privind respectarea drepturilor angajaţilor.

„Voi credeţi că întâmplător dublez tot pachetul ăsta cu ultimul subiect la care am făcut referire? Şi anume acel instrument de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile lucrătorilor în companii şi instituţii publice. Veţi vedea, domnilor şi doamnelor activişti sindicali, că vouă mă adresez acum, că dacă o să puneţi osul la treabă şi o să vă luaţi 3 ore din timp, o dată pe an, încât să treceţi bucată cu bucată, cele 155 de întrebări, şi să le evaluaţi sincer şi corect, o să generăm în spaţiul public un clasament, un top al companiilor şi instituţiilor care respectă drepturile lucrătorilor şi evident, în josul clasamentului, o să-i avem şi pe cei care nu respectă aceste drepturi şi libertăţi. Va fi un mesaj pentru orice cetăţean al acestei ţări: vrei să te duci să te angajezi într-o companie? Ok, unde e aia în clasament? O cauţi în baza de date, pe internet…Ia uite unde e, în coadă!”, a afirmat Dumitru Costin.

Acesta a prezentat şi cele două proiecte de lege redactate de BNS, sub coordonarea lui Alexandru Athanasiu, unul privind modificarea şi completarea Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a lucrătorilor, iar celălalt privind participarea lucrătorilor la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă.

„Este un demers pe care l-am iniţiat în urmă cu un an, un demers care a vizat şi şi-a propus să analizeze şi să identifice soluţii pentru reconstrucţia mecanismelor de democraţie industrială, aşa cum a spus profesorul Alexandru Atanasiu, cel care a coordonat echipa de experţi care a lucrat la punerea în text a unor proiecte de acte normative care vizează următoarele lucruri. În primul rând, vrem să refacem ţesuturile dialogului social, începând de la nivel de agent economic la nivel de angajator. Există în această arhitectură a dialogului social european această piatră de temelie – dialogul la nivel de unitate, la nivel de angajator”, a afirmat liderul sindical.

Costin a justificat nevoia modificării legii privind informarea lucrătorilor prin faptul că aceasta a devenit una dintre cele mai puţin aplicate legi din economia românească.

„Am constatat că, odată cu pregătirea pentru aderarea la UE, România, în procesul de negociere, şi-a asumat şi transpunerea unui pachet de directive care vizează piaţa muncii. La vremea respectivă, toate aceste proiecte de acte normative erau cuprinse într-un dosar, dosarul 13, dedicat pieţei muncii. În dosarul 13 exista – şi încă există – o directivă europeană care viza dreptul lucrătorilor la informare, consultare şi co-decizie în întreprindere. Pe repede-înainte, aşa cum îi stă bine românului şmecher, am tradus parţial acea directivă şi am transpus-o într-o lege, Legea 467, care a devenit, cu fiecare an care a trecut, una din cele mai puţin cunoscute legi şi, pe cale de consecinţă, una din cele mai puţin aplicate legi în economia românească. Un asistent judiciar cu ani mulţi de practică la activ o numea, într-un articol dintr-o publicaţie de specialitate juridică, ‘legea secretă’. O lege foarte puţin cunoscută şi pe cale de consecinţă foarte puţin aplicată. Am avut în faţa noastră această provocare, anul trecut am operat o cercetare la nivel naţional, care ne-a arătat cum stau lucrurile, şi aici am vizat nu doar mediul economic concurenţial, ci şi sectorul public, pentru că inclusiv această lege la care fac referire, Legea 467 din 2006, are un articol care spunea că pentru sectorul public va fi scos un instrument care va face aplicabile principiile din lege şi în sectorul public. Suntem în 2019 şi nici până astăzi acea Hotărâre de Guvern nu a apărut”, a explicat el.

Liderul BNS a susţinut că neaplicarea acestei legi a dus la „negocieri în orb” între angajatori şi angajaţi.

„Pe cale de consecinţă, din acest deficit de cunoaştere, am ajuns ca în foarte multe locuri să nu mai avem dialog bi-partit, am ajuns să fim în situaţia de a purta negocieri colective fără să avem elementele de bază necesare unei negocieri colective – informaţii relevante privind activitatea financiară, de modul în care se dezvoltă compania sau de dificultăţile pe care le are compania şi de multe ori negocierile pe care le purtăm sunt negocieri în orb, pe dialogul deja cunoscut: ‘Vreau!’, zice sindicalistul, ‘Nu am!’, zice angajatorul. E normal să existe transparenţă, e normal să existe dialog, acces la informaţie, e normal să existe o relaţie-parteneriat între cei care conduc afacerea şi au strategia de dezvoltare şi cei care concură, prin munca lor, prin abilităţile lor profesionale, la atingerea obiectivelor cuprinse în viziunea managerială a celor care conduc business-ul sau instituţiile publice. În România, din păcate, aceste lucruri nu se întâmplă”, a spus Dumitru Costin.

El a adăugat că a transmis deja Ministerului Muncii cele două proiecte de lege şi chiar şi un proiect de Hotărâre de Guvern privind modificarea Legii 467.

„De asemenea, lângă acest proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii 467 privind cadrul general de informare şi consultare a lucrătorilor, am pregătit şi Hotărârea de Guvern, astfel încât am zis să nu servim doar antreul, venim şi cu felul principal, adică să fie toate actele normative pregătite pentru legiuitor. Nu în ultimul rând, am adăugat în acest demers un alt proiect de lege, privind participarea lucrătorilor la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă, prin care vrem să creăm la nivel de angajator un cadru propice de dialog şi de lucru pe această temă extrem de importantă pentru lucrători, şi anume condiţiile de muncă şi mediul de muncă. Am pus deja la dispoziţia Ministerului Muncii aceste două proiecte de lege pe care le-am menţionat, am iniţiat dialog cu Ministerul Muncii în ideea în care aceste proiecte de acte normative pot fi asumate de Guvernul României, discutate şi transmise în Parlamentul României în urma dezbaterii şi aprobării lor”, a subliniat sindicalistul.

 

Te-ar putea interesa și: