UPDATE - CCR desfiinţează legea privind desecretizarea protocoalelor SRI! Iohannis a făcut primul pas!

UPDATE - Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările PNL, USR, ICCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente. Sesizările au fost admise pe motive extrinseci, nu parlamentul fiind cel care trebuie să facă desecretizarea, ci guvernul. În urma acestei constatări, judecătorii CCR nu au mai intrat la judecata pe fond.

Știre iniţială:

Curtea Constituţională dezbate, miercuri, sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), dar şi de treizeci de senatori PNL şi USR în legătură cu legea privind desecretizarea protocoalelor cu SRI. În sesizarea sa, şeful statului a apreciat că legea contravine normelor şi principiilor constituţionale, atât prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ.

Plenul Curţii Constituţionale are pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri dezbaterea obiecţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art.1 alin.(1), (3) şi (4), art.2, art.3 alin.(1), art.4, art.5 şi art.6 din aceasta.

Obiecţiile au fost formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, de un număr de 30 de senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România şi de Preşedintele României.

În sesizarea pe care a formulat-o, şeful statului consideră că dispoziţiile art. 6 din lege "introduc exonerări ale diferitelor forme de răspundere juridică", reprezentând o modificare a răspunderii cadrelor militare şi implicit a statutului acestora, cu consecinţe specifice pe planul raporturilor de serviciu.

"Răspunderea cadrelor militare este un aspect ce ţine de statutul acestora, în conformitate cu art. 118 alin. (2) din Constituţie. Astfel, potrivit competenţei constituţionale stabilite de art. 75 alin. (1), prin raportare la dispoziţiile art. 75 alin. (4) şi (5), art. 6 din legea criticată introdus la Camera decizională, Camera Deputaţilor, reprezintă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere, respectiv Senatului", subliniază Iohannis privind legea SRI.

Articolul 6, introdus la Camera decizională, prevede că „Lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii (SRI), precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia conducerii instituţiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens".

Un alt articol vizat de şeful statului este articolul 4, conform căruia "Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit".

"Legea privind declasificarea unor documente a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor, cu referire la modificările adoptate după votul din plenul acesteia, amendamente nediscutate în prima Cameră sesizată. În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament", consideră şeful statului.

În opinia preşedintelui Iohannis, prin amendamentele admise, Senatul a extins termenul în care persoanele se pot adresa unei instanţe pentru „constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit" de la 6 luni la 3 ani, aspect neavut în vedere de iniţiatori. De asemenea, prin alte două amendamente adoptate de Senat se introduce calea extraordinară de atac a revizuirii pentru hotărârile definitive în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute de art. 1 şi până la intrarea în vigoare a legii.

"Astfel, amendamentele introduse în Senat se îndepărtează în mod substanţial de voinţa iniţiatorului şi reprezintă modificări majore ale conţinutului formei iniţiale a propunerii legislative. Mai mult, forma adoptată de Senat conţine un număr de 5 articole, în timp ce forma iniţiatorului conţine un număr de doar 4 articole supuse dezbaterii Parlamentului", menţionează preşedintele.

De asemenea, la Camera decizională - Camera Deputaţilor - este introdus art. 6 din lege, cu următorul cuprins: „Art. 6 – Lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii (SRI) precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens."

"Exonerarea de răspundere penală, disciplinară, administrativă sau financiară pentru acţiunile categoriilor de personal enunţate de lege reprezintă o deosebire majoră adoptată de Camera decizională, atât faţă de forma adoptată de Senat, cât şi faţă de forma iniţiatorilor. O astfel de modificare reprezintă o schimbare a filosofiei legii şi a propunerii iniţiale, fiind o măsură cu un impact major la nivelul tuturor categoriilor socio-profesionale enunţate în text", spune Iohannis.

Şeful statului critică articolul 1 l legii: „Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, se declasifică Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate având ca temei sau sunt încheiate în conformitate ori în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor".

El spune că "Parlamentul legiferează o operaţiune administrativă, care, conform Legii fundamentale, nu este în competenţa sa" şi consideră necesar şi un punct de vedere al CSAT privind SRI.