Anul acesta vom avea un nou record la exporturi. si ce folos?

Comertul exterior al Romaniei reprezinta in continuare motorul dezvoltarii economice. In semestrul I al acestui an exporturile FOB au fost de 7.497,4 milioane de euro sau 8.254,8 milioane de dolari SUA. Cresterea este 8,1% fata de primele sase luni ale anului trecut, daca valoarea este exprimata in euro si de 33% daca ne raportam la dolarul SUA. In conditiile in care tarile din Uniunea Europeana, catre care se indreapta aproape 70% din totalul marfurilor romanesti, traverseaza o perioada de rece

Comertul exterior al Romaniei reprezinta in continuare motorul dezvoltarii economice. In semestrul I al acestui an exporturile FOB au fost de 7.497,4 milioane de euro sau 8.254,8 milioane de dolari SUA. Cresterea este 8,1% fata de primele sase luni ale anului trecut, daca valoarea este exprimata in euro si de 33% daca ne raportam la dolarul SUA. In conditiile in care tarile din Uniunea Europeana, catre care se indreapta aproape 70% din totalul marfurilor romanesti, traverseaza o perioada de recesiune economica prelungita, aceasta crestere ar reprezenta o performanta. De altfel, depasirea pragului de opt miliarde de dolari SUA la jumatatea anului inseamna ca si in acest an se va inregistra un nou record al exporturilor. Chiar si daca vor fi calculate in euro, se va inregistra un nou varf pentru perioada de tranzitie economica.
Insa acesta este singurul fapt pozitiv. Experienta ultimilor ani demonstreaza ca economia romaneasca poate sa se dezvolte numai prin cresterea exporturilor. O astfel de crestere nu influenteaza decat in mica masura nivelul de trai al populatiei. Analiza structurii marfurilor livrate pe pietele externe arata ca aceasta nu s-a mai modificat de o perioada buna. Pe primul loc se situeaza in continuare confectiile si tricotajele, la care daca se adauga incaltamintea se ajunge la peste 35% din totalul exporturilor. De altfel, in aceste domenii se constata si o crestere semnificativa a numarului de angajati, in comparatie cu anul 1989, situatie aproape singulara in domeniul fortei de munca. Marea majoritate a produselor se comercializeaza in sistem lohn, adica singura valoare adaugata consta din forta de munca ieftina. si o buna parte din exporturile de masini si utilaje sau echipamente electrice sunt realizate tot in sistem lohn, pe linii de asamblare din societati romanesti.
Decalajul dintre tehnologiile utilizate in intreprinderile noastre si cele din tarile dezvoltate se vede in nivelul din ce in ce mai ridicat al importurilor. Importurile continua sa creasca intr-un ritm mai alert decat exporturile. In prima jumatate a anului in curs, importurile au crescut cu 10,4% (in euro) sau cu 36% (in USD) fata de aceeasi perioada a anului trecut. Deficitul comercial FOB/CIF a ajuns si el la o valoare record de 2,57 miliarde USD in semestrul I, fata de 1,75 miliarde USD pentru perioada similara a anului trecut, respectiv 2,3 miliarde de euro fata de doua miliarde euro. Finantarea acestui deficit este problematica, in absenta investitiilor straine. Una dintre cauzele care au condus la aceste dezechilibre o constituie cresterea creditului neguvernamental.
Dolarul isi revine, se scumpesc importurile energetice
Intr-o economie competitiva, acest fapt poate fi considerat pozitiv, insa pentru Romania cresterea necontrolata a creditelor reprezinta un semnal de alarma. Industria in principal este dominata de intreprinderi de stat neperformante si neadaptate la noile cerinte ale pietei. Sursa de finantare pentru acoperirea acestor datorii ar trebui sa fie investitiile straine. Asa s-a intamplat in celelalte state aflate in tranzitie, insa Romania continua sa fie privita cu neincredere in cercurile financiare internationale. Astfel incat deficitele trebuie acoperite in final din resurse interne. Explicatia oficiala a imensului deficit din schimburile comerciale este pus pe seama nevoii societatilor romanesti de a-si moderniza productia. Acest lucru este repetat de 14 ani de catre autoritati, fara ca intre timp sa se vada si rezultatele.
Diferenta fata de anii trecuti consta in cresterea creditelor contractate de populatie. Fie ca sunt destinate pentru achizitia de locuinte, bunuri de consum sau autoturisme, extinderea sistemului de cumparare in rate preseaza in sensul cresterii salariilor. Ratele trebuie platite la timp, dar cresterea preturilor la combustibili, intretinere, petrecerea concediilor diminueaza veniturile. Scumpirea vietii pentru categoria de populatie care contracteaza credite este mult mai mare decat inflatia. Aceasta, deoarece la acest segment din populatie, structura cheltuielilor difera radical de ceea ce se ia in calcul de catre Institutul de statistica pentru calculul indiciilor preturilor de consum la nivel national. Marirea salariilor va conduce la diminuarea competitivitatii produselor romanesti pe pietele externe. Criza pe care o traverseaza tarile membre UE, principala piata de desfacere a Romaniei, se dovedeste a fi una de durata, ceea ce se va reflecta si in reducerea cererii pentru importuri. In schimb, importurile isi vor continua tendinta de crestere.
Cresterea creditului neguvernamental se traduce in final printr-o crestere a cererii de consum. Cererea suplimentara trebuie acoperita, si daca productia interna este insuficienta, atunci se recurge la importuri. Dupa un timp acest fapt se va reflecta in inflatie, lucru de care se arata a fi ingrijorat FMI. La toate aceste probleme se adauga campania electorala pentru alegerile de anul viitor, care necesita fonduri insemnate de la buget.
Pentru lunile urmatoare importurile se vor scumpi, mai ales datorita importurilor energetice care se deconteaza in dolari, moneda americana dand semne de revenire, dupa ce mai bine de un an a ramas practic la aceeasi valoare in raport cu leul. Este greu de estimat la cat se va ridica deficitul balantei comerciale la sfarsitul anului, dar cu certitudine va fi stabilit un nou record.
Pentru sustinerea cresterii economice din prezent nota de plata devine din ce in ce mai incarcata, iar termenul scadentei se apropie. Continuarea dezvoltarii economice trebuie sa fie sustinuta in viitorul apropiat de capitalul strain, care prefera insa locatiile mai sigure din centrul si estul Europei.