Reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI) atrag atenția asupra implicațiilor deciziei CCR prin care anumite articole din Legea nr. 176/2010 au fost declarate neconstituționale. Potrivit ANI, această hotărâre ar putea submina progresele realizate în ultimii 20 de ani în domeniul transparenței instituționale și al responsabilizării funcționarilor publici.
Mai mult, efectele ar putea fi resimțite inclusiv în relația României cu organisme internaționale precum OCDE, Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
CCR, în centrul criticilor: ANI susține că publicitatea declarațiilor este esențială în lupta anticorupție
Decizia CCR de a declara neconstituționale unele articole din Legea ANI stârnește îngrijorare în rândul instituției.
ANI avertizează că eliminarea caracterului public al declarațiilor de avere și interese ar contraveni angajamentelor internaționale asumate de România. Instituția susține că transparența acestor documente este esențială pentru combaterea corupției și pentru menținerea încrederii publicului în administrația de stat.
În comunicatul transmis joi, ANI afirmă că această măsură afectează nu doar legislația internă, ci și obligațiile asumate prin tratate internaționale. Printre acestea se numără Convenția ONU împotriva corupției, în care se recomandă explicit instituirea unor mecanisme clare de declarare a bunurilor și veniturilor de către agenții publici.
Implicații asupra aderării României la OCDE și rapoartelor GRECO
Decizia CCR ar putea influența negativ și procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Potrivit ANI, unul dintre criteriile principale ale Foii de Parcurs pentru aderare vizează consolidarea integrității și prevenirea corupției în administrația publică.
Agenția amintește că în cadrul evaluărilor GRECO, România a fost apreciată pentru sistemul său solid privind declararea averilor și intereselor. În Runda a IV-a și a V-a a acestor evaluări, au fost menționate în mod pozitiv atât cadrul legal, cât și activitatea desfășurată de ANI în acest domeniu.
Impact asupra transparenței instituționale și asupra obligațiilor legale
ANI atrage atenția că peste 12 milioane de declarații sunt publicate în prezent pe portalul său, în baza articolelor declarate acum neconstituționale. Instituția susține că publicarea acestor documente respectă legislația privind protecția datelor personale, fiind anonimizate elementele sensibile, precum CNP-ul, semnătura sau adresele exacte ale imobilelor.
Totodată, ANI face trimitere la Decizia CCR nr. 309/2014, în care se sublinia faptul că publicarea declarațiilor de avere este justificată și că respectă standardele europene privind viața privată, datorită anonimizării datelor personale.
Susținere juridică și practici internaționale
ANI subliniază că peste 160 de țări au implementat sisteme similare de transparență privind averile și interesele funcționarilor. Studiile realizate de Banca Mondială confirmă faptul că astfel de mecanisme contribuie la prevenirea corupției instituționale și la consolidarea încrederii publice.
„Prin operaţiunile de prelucrare a declaraţiilor de avere şi de interese, Agenţia îndeplineşte o obligaţie legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligaţie ce serveşte interesul public”, menționează ANI în comunicatul său.
Judecătorul Cristi Danileț: Decizia CCR subminează lupta pentru integritate
Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii Cristi Danileț consideră că hotărârea Curții Constituționale afectează profund eforturile de asigurare a integrității în funcțiile publice.
Acesta subliniază că legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate a fost aliniată standardelor internaționale și avizată de Comisia Europeană atât înainte, cât și după aderarea României la Uniunea Europeană.
„Acum aflăm brusc că nu mai trebuie să declari averea familiei și nici să o faci publică, ceea ce împiedică aflarea veniturilor nejustificate. Eu nu văd un progres în lupta pentru integritate, ci văd un regres”, a declarat Danileț.
El a adăugat că este surprins de direcția în care evoluează deciziile Curții Constituționale, afirmând că aceasta afectează sistematic instituții-cheie în combaterea corupției.
„Sunt atât de uimit. Curtea, în acest format cel puțin, din 2016, dă decizii care lovesc sistematic în tot ce a însemnat luptă pentru transparență, luptă împotriva corupției, luptă pentru integritate. Este o decizie într-o serie de decizii care au lovit în DNA, în ANI.
După ce apare decizia CCR, textele de lege cu probleme trebuie corectate în termen de 45 de zile. Parlamentul trebuie să corecteze legislația și să preia modele de noi practici.
Un exemplu poate fi o logare pe site și funcționarul să fie informat că cineva se uită în declarația de avere. Avem o lege cu probleme, dar în nicio formă nu trebuie să nu avem declarații de avere sau să nu fie publice.
Trebuie să existe posibilitatea de depunere a acestor declarații și verificarea de cei interesați, și nu mă refer doar la ANI ci și la presă. Acum nu veți mai avea posibilitatea, mi se pare halucinant. Este un vid legislativ cel puțin 45 de zile în care declarații pot să dispară”, consideră fostul judecător.
ONG-urile de integritate: România riscă un regres major în transparența publică
Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a criticat ferm decizia Curții Constituționale. Potrivit acestuia, toate standardele internaționale în materie de integritate publică recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese.
„CCR a distrus declarațiile de avere și de interese – singurul instrument de control civic împotriva corupției și a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite. Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României”, a transmis Radu Nicolae.
Reprezentantul ONG-ului avertizează că efectele acestei decizii ar putea afecta negativ relațiile României cu Uniunea Europeană și OCDE.
„Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție”, a mai precizat el.
Radu Nicolae subliniază că această hotărâre apare într-un context politic tensionat, în care democrația este deja pusă sub semnul întrebării.
„Decizia vine într-un context extrem de defavorabil democrației din România, care a anulat alegerile în 2024, și transmite un semnal extrem de prost cetățenilor care au ales un stat de drept și democrația”, a adăugat acesta.
Dragoș Ciobotaru, deputat PNL: Decizia CCR lovește în transparență și reformă
Dragoș Ciobotaru, deputat PNL de Vrancea, a criticat în termeni fermi hotărârea Curții Constituționale privind regimul declarațiilor de avere. Parlamentarul susține că, timp de 17 ani, și-a declarat anual veniturile în mod transparent, fără să considere acest lucru o problemă.
„De 17 ani depun declaraţii de avere şi interese! De 17 ani, în mod transparent, mi-am declarat anual veniturile mele şi ale familiei. Niciodată nu mi-a trecut prin cap că asta ar fi o problemă”, a transmis Ciobotaru.
El afirmă că persoanele cu funcții publice trebuie să fie complet transparente și acuză decizia CCR că încurajează ascunderea averilor.
„Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale a României este o palmă dată întregului proces de eliminare a corupţiei şi o încurajare a vechilor obiceiuri de a ascunde averea sau diversele beneficii personale nejustificate, pe numele soţiei sau a copiilor”, a adăugat acesta.
În final, Ciobotaru solicită reforme urgente:
„De aceea e nevoie de reformă, la toate nivelurile, agresiv, fără acestea reforme nu ne facem bine”.
Argumentele CCR și efectele deciziei
Curtea Constituțională a României a decis că prevederea privind includerea veniturilor și bunurilor deținute de soți este neconstituțională.
Motivarea instanței susține că acest lucru presupune asumarea răspunderii penale pentru informații care nu sunt întotdeauna cunoscute de declarant.
Totodată, CCR a invocat necesitatea protejării vieții private și a datelor personale, subliniind că autoritățile publice trebuie să respecte drepturile fundamentale prevăzute de Constituție.
Decizia produce efecte doar pentru viitor și nu vizează declarațiile deja publicate anterior apariției în Monitorul Oficial.
