Angajații de birou, în pericol să fie înlocuiți de inteligența artificială. Doru Șupeală: Ești fără job, dar încă nu ți-ai dat seama

Inteligența artificială și automatizarea amenință tot mai multe locuri de muncă din birouri, inclusiv posturi care până de curând păreau sigure. Doru Șupeală, consultant de management și specialist în employer branding, avertizează că angajații care execută sarcini repetitive la calculator riscă să fie înlocuiți de tehnologie. În podcastul „Viața și Banii”, realizat de Adrian Asoltanie, acesta a explicat și ce abilități ar trebui să dezvolte oamenii pentru a rămâne căutați pe piața muncii.

Inteligența artificială ar putea afecta puternic angajații care lucrează la calculator

Doru Șupeală consideră că actualele schimbări de pe piața muncii sunt diferite de cele din perioadele anterioare de criză. Dacă în trecut concedierile afectau în special muncitorii și persoanele cu o calificare redusă, automatizarea și inteligența artificială pun acum presiune și asupra angajaților care lucrează în birouri.

Invitatul a explicat că multe dintre activitățile desfășurate la calculator pot fi preluate de sisteme automate, în special atunci când presupun executarea unor instrucțiuni și nu necesită găsirea unor soluții noi.

„Ce vreau să spun acum este că de data asta vor fi afectați nu doar oamenii din job-urile care clasic erau afectați, adică muncitori, oameni de la munca de jos, oameni cu 8 clase, 10 clase, poate doar liceu. Și de data asta, odată cu inteligența artificială și cu optimizările aduse de automatizare, clasa care va fi afectată este clasa oamenilor din birou”, a spus Doru Șupeală.

Consultantul de management a transmis apoi un avertisment celor care petrec întreaga zi în fața calculatorului, dar nu au un rol activ în stabilirea și rezolvarea problemelor.

„Dacă lucrezi 8 ore pe calculator și nu îi spui tu ce să facă și îți spune el ce să faci, ai încurcat-o, ești fără job, dar încă nu ți-ai dat seama.”

Afirmația se referă la angajații ale căror activități sunt bazate în principal pe execuție, în condițiile în care tehnologia poate prelua tot mai multe asemenea sarcini.

Locurile de muncă din suport clienți și serviciile repetitive sunt printre cele expuse automatizării

Doru Șupeală a oferit exemple din domeniul serviciilor de suport și al relațiilor cu clienții, unde numeroase activități pot fi automatizate sau transferate către alte piețe.

El a explicat că firmele care desfășoară asemenea activități se confruntă cu două schimbări. Pe de o parte, tehnologia poate prelua o parte dintre sarcinile angajaților. Pe de altă parte, unele servicii sunt transferate către țări în care costurile sunt mai mici.

„Erau oameni care erau în zona asta de suport, de servicii clienți, chestii care sunt ușor de automatizat, ușor de mutat către agenți.”

Șupeală a menționat și situația persoanelor care lucrau în România la etichetarea datelor folosite pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială. Potrivit acestuia, o parte dintre acești angajați și-au pierdut deja locurile de muncă.

În opinia sa, vulnerabili sunt cei care utilizează calculatorul fără să poată aduce o contribuție suplimentară față de ceea ce poate realiza tehnologia.

„La fel se va întâmpla cu oamenii ăștia care sunt în zona asta și în care, folosind computerul, ei nu pot să producă valoare suplimentară.”

Inteligența artificială poate înlocui inclusiv posturi de conducere din companii

Riscurile nu se limitează la angajații care execută sarcini repetitive. Doru Șupeală susține că automatizarea afectează deja și pozițiile de conducere intermediară, cunoscute în mediul corporatist sub denumirea de middle management.

Acestea sunt funcțiile ocupate de managerii care coordonează echipe și supraveghează activitatea angajaților.

„Și vestea proastă este că AI înlocuiește în primul rând, în cele mai multe companii unde vedem automatizări, exact middle management-ul e înlocuit. Adică șefii ăștia care spuneau ce să faci, pentru că supravegherea și coordonarea vor fi tot mai ușoare pentru niște roboți.”

Șupeală consideră că angajații trebuie să renunțe la mentalitatea potrivit căreia rolul lor este doar să primească instrucțiuni și să le execute.

În schimb, el recomandă dezvoltarea capacității de a identifica probleme, de a propune soluții și de a înțelege nevoile celor pentru care lucrează.

Folosirea inteligenței artificiale nu este suficientă dacă angajatul nu înțelege rezultatele

În discuția cu Adrian Asoltanie, consultantul de management a abordat și modul în care oamenii folosesc deja instrumentele de inteligență artificială. Șupeală a criticat utilizarea superficială a acestora, atunci când o persoană introduce o cerință, primește un răspuns și îl folosește fără să îl analizeze sau să îl îmbunătățească.

El a explicat că adevărata competență nu constă doar în capacitatea de a obține un răspuns de la un program, ci și în înțelegerea acestuia și în formularea unor cerințe mai bune.

„Nu ești capabil să înțelegi ce îți răspunde și nu ești capabil să rafinezi acele cerințe. Pentru că acolo se vede capacitatea ta de a utiliza tehnologia într-un mod productiv.”

Șupeală avertizează că o activitate realizată superficial cu ajutorul inteligenței artificiale poate fi observată de clienți sau de angajatori. În asemenea situații, persoana care oferă serviciul riscă să își piardă credibilitatea în fața concurenței.

Ce meserii vor rezista în fața inteligenței artificiale și cum se vor schimba profesiile

Adrian Asoltanie l-a întrebat pe Doru Șupeală ce domenii ar trebui să aleagă tinerii și persoanele care vor să își schimbe cariera, având în vedere dezvoltarea rapidă a tehnologiei.

Răspunsul consultantului a fost că inteligența artificială va influența toate domeniile, iar diferența va fi făcută de modul în care oamenii vor reuși să o folosească.

„Tehnologia va intra în toate domeniile și va trebui. Diferența o face cum te așezi tu față de tehnologie, dacă tu o călărești pe ea sau ea te călărește pe tine.”

Șupeală a comparat transformările actuale cu revoluțiile industriale din trecut, dar a atras atenția că schimbările s-ar putea produce într-un interval mult mai scurt. În opinia sa, o transformare care anterior necesita zeci de ani s-ar putea desfășura acum în numai câțiva ani.

Totodată, el consideră că vor apărea profesii noi, pe care oamenii nu le pot anticipa în prezent.

„Ceea ce înseamnă că astăzi nu ne putem imagina profesiile și lista de task-uri, lista de specializări.”

Din acest motiv, consultantul recomandă ca oamenii să nu își concentreze întreaga pregătire doar asupra unui anumit loc de muncă, ci să investească în dezvoltarea unor competențe care pot fi folosite în mai multe situații.

Specialistul „în formă de T”, modelul profesional recomandat de Doru Șupeală

Una dintre soluțiile prezentate de consultant este modelul profesional cunoscut sub denumirea de T-shaped, adică specialistul „în formă de T”. Acesta presupune combinarea unei specializări foarte aprofundate într-un domeniu cu o gamă largă de cunoștințe și abilități din alte domenii.

Partea verticală a literei T reprezintă domeniul în care persoana are o expertiză deosebită. Partea orizontală reprezintă diversitatea competențelor pe care le poate utiliza în activitatea profesională.

Șupeală consideră că oamenii trebuie să investească permanent în specializarea lor principală, prin studiu, experimentare și experiență practică.

„De asta spun, să ai o zonă de ultra-expertiză, de super calificare în care să fii cel mai bun. Cel mai bun și să continui permanent să te actualizezi.”

În același timp, el recomandă dezvoltarea unor abilități cât mai diverse, inclusiv practice, care să permită adaptarea la activități și situații diferite.

Consultantul a insistat și asupra importanței experienței directe. În opinia sa, pregătirea teoretică are o valoare diferită atunci când este însoțită de cunoașterea practică a domeniului respectiv.

El a dat exemplul construcțiilor, unde experiența dobândită pe șantier poate contribui la o mai bună înțelegere a cunoștințelor studiate ulterior.

Reputația profesională și capacitatea de a te diferenția vor conta tot mai mult

Pe lângă competențele tehnice și diversitatea cunoștințelor, Doru Șupeală consideră că oamenii trebuie să acorde atenție reputației profesionale. El a explicat că nu este suficient ca o persoană să fie foarte bună într-un domeniu dacă acest lucru nu este cunoscut și de cei care ar putea să îi ofere proiecte sau locuri de muncă.

„Trebuie să înțelegi că în felul ăsta îți construiești reputația și trebuie să ai grijă cu această reputație, să fii cunoscut pentru părțile bune și să minimalizezi părțile rele.”

Seriozitatea, punctualitatea și respectarea promisiunilor sunt, potrivit consultantului, elemente care pot influența modul în care un profesionist este evaluat.

Șupeală a dat exemplul termenul de livrare pentru o lucrare. Predarea acesteia mai devreme poate consolida încrederea clientului, în timp ce întârzierea poate afecta șansele de a primi alte proiecte.

El a explicat că diferențierea devine importantă mai ales atunci când numeroși candidați au studii și experiențe asemănătoare.

„Dacă CV-ul tău arată absolut la fel cu CV-urile altor 100 de candidați”, a spus Șupeală, persoana respectivă nu oferă suficiente motive pentru a fi aleasă în locul celorlalți.

Concret, combinația dintre specializare, competențe diverse și reputație este cea care poate face un angajat mai valoros pe o piață a muncii în care inteligența artificială preia tot mai multe activități.