Analiză: La ce grad de digitalizare a ajuns România? Ce s-a schimbat în ultimii doi ani
Pandemia de coronavirus a adus schimbări majore în România în special din punct de vedere al digitalizării, însă lucrurile nu au evoluat prea mult în ultimii doi ani de zile. Cum arată datele publicate de Guvernul României, dar și previziunile pentru următorii ani?
În cadrul întâlnirii de marți, 19 aprilie, a Comitetului pentru e-guvernare şi reducerea birocraţiei, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a prezentat datele primei monitorizări a gradului de digitalizare a sistemelor informatice aferente evenimentelor de viață incluse în Politica Publică de e-guvernare, document strategic aprobat în iunie 2021 de Guvernul României.
Datele centralizate de ADR reprezintă un raport de status al digitalizării administrației publice centrale din România. Datele cuprinse în această primă radiografie au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2021 și sunt valabile pentru anul 2020, punctul de pornire al monitorizării.
Până în anul 2030, gradul de digitalizare a statului român trebuie să ajungă la 100%, conform Busolei Digitale, strategia în domeniul digitalizării a Uniunii Europene.
Progresele instituțiilor din România
Analiza ADR reprezintă astfel un punct de pornire la care se vor raporta și evalua progresele fiecărei instituții în parte, conform sarcinilor stabilite prin Politica Publică de e-guvernare.
Obiectivele strategice pentru România
Planul de implementare a Politicii Publice în domeniul e-guvernării a fost elaborat împreună cu instituțiile administrației centrale care furnizează servicii publice aferente evenimentelor de viață.
Așadar, toate proiectele cuprinse în planul de măsuri derivă din necesitățile de digitalizare ale instituțiilor respective, precum și din reglementările europene care impun termene clare privind digitalizarea serviciilor, arată analiza.
Prin urmare, măsurile și acțiunile subsecvente Planului de măsuri al politicii publice se circumscriu unor direcții și obiective strategice:
- Realizarea interoperabilității la nivelul administratiei publice;
- Dezvoltarea de sisteme informatice critice necesare funcționării statului;
- Dezvoltarea unor alte sisteme informatice asociate unor domenii sau sectoare-cheie de intervenție publică
- Dezvoltarea capacității administrative și a resurselor umane din cadrul instituțiilor care furnizează servicii publice prin cuantificarea necesarului de specialiști IT la nivelul administrației și pregătirea acestora
- Crearea unui corp al specialiștilor în e-guvernare care să transpună la nivelul fiecărei instituții politica publică în domeniu.
Ca urmare a finanțărilor din fonduri europene și a stabilirii noilor ținte în cadrul Declarației de la Berlin și a Busolei Digitale, ADR are obligația de a monitoriza indicatorii care au stat la baza radiografiei digitalizării administrației publice centrale din România.
Acest exercițiu se va repeta anual, astfel încât să poată fi urmărite progresele fiecărei instituții în parte, conform sarcinilor stabilite prin Politica Publică de e-guvernare.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





