Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, că fondurile pentru dotări militare vor fi suplimentate la următoarea rectificare bugetară, din luna iulie, iar bugetul MApN va fi redimensionat și în 2015.
Argumentele creșterii bugetului – în declarațiile șefului statului
”Pe lângă obiectivul de a susține aliații în diversele teatre de război internaționale, Armata Română are un nou obiectiv: acela de a-și crește capacitatea de răspuns.”
Președintele este susținător al ideii că NATO trebuie să-și rescrie planurile geostrategice în funcție de noua situație din Estul Europei și să își reașeze capacitățile militare.
Traian Băsescu a declarat, joi, la bilanţul Ministerului Apărării, că impredictibilitatea Federaţiei Ruse “ne obligă să analizăm variante şi posibilităţi de reacţie”.
“Nu putem spune că mai putem privi la incidentele din 2008, când Federaţia Rusă a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, ca incidente izoltate. Este clar că a fost Georgia în 2008, a fost Ucraina în 2014 şi orice om politic, ca şi orice strateg militar, trebuie să îşi pună întrebarea ce şi cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi Transnistria şi Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odessa şi gurile Dunării până la braţul Chilia, sunt întrebări pe care oricine poate să şi le pună în lipsa unor declaraţii şi atitudini ferme ale Federaţiei Ruse“, a declarat şeful statului, după participarea la bilanţul MApN pe 2013.
Fostul ministru al apărării, actual europarlamentar Ioan Mircea Pașcu spune că NATO își va regândi toată apărarea pe flancul din Europa de Est. Asta înseamnă intensificarea activităților de supraveghere, monitorizare și manevre militare în zonă.
”Un bun exemplu este trimiterea avioanelor radar AWACS în spațiul aerian al Poloniei și României pentru a culege informații din zona de conflict.”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro europarlamentarului PSD.
Din punct de vedere politic Rusia va fi supusă unor sancțiuni politice și economice pentru a renunța la atitudinea agresivă.
Bugetul și nivelul de echipare a Armatei României
Cele 28 de ţări membre NATO, printre care şi România, s-au angajat în 2006 să nu îşi reducă sub pragul de 2% din PIB bugetul alocat apărării.
În realitate, bugetul Apărării din România a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. În 2013, a fost de 1,38% din PIB, iar în 2014 bugetul alocat MapN este de 1,42% din PIB.
”Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în 2016 în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO”, a declarat ministrul Mircea Dușa în timpul discuțiilor din Parlament pentru stabilirea bugetului pe 2014.
Necesarul de finanțare pentru programele de înzestrare ale Armatei Române este foarte mare având în vedere că în ultimii ani bugetele anuale alocate ministerului de resort au fost reduse, în comparație cu nevoile.
Surse militare susțin că cel puțin 85% din echipamentele Armatei sunt depășite, mare parte dintre ele fiind produse înainte de 1990. O soluție pentru a obține rapid echipamente mai noi ar fi să ajungem la o înțelegere cu partea americană, care își transferă spre SUA o parte din dotările din Afganistan prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, să ne facă donații. Ministrul Apărării, Mircea Dușa a spus recent că se poartă discuții în acest sens cu reprezentanții armatei SUA.
Până în prezent s-au derulat o serie de programe de înzestrare, dar din lipsă de bani, unele au fost amânate ani la rând, cum ar fi achiziția de avioane de luptă sau modernizarea fregatelor. Alte proiecte și achiziții se derulează cu mari întârzieri, cum e cazul achiziției transportoarelor Piranha III, după cum informează de la Biroul de presă a Ministerului Apărării.
