În 2025, tot mai mulți șoferi din România folosesc dispozitive antiradar pentru a evita amenzile de viteză. Aceste gadgeturi sunt disponibile într-o varietate de forme, de la simple detectoare pasive până la sisteme integrate în bord. Însă nu toate antiradarele sunt legale, iar utilizarea unuia interzis te poate costa scump.
Ce ai voie și ce nu ai voie să folosești ca dispozitive antiradar în 2025
În România, legislația rutieră din 2025 le permite șoferilor să folosească doar o parte dintre dispozitivele antiradar, restul fiind considerate interzise.
Legea face o distincție clară între cele pasive și cele active, iar diferența dintre ele poate însemna o amendă serioasă sau chiar suspendarea permisului.
Sistemele pasive sunt cele care doar „ascultă” semnalele radar și nu interferează cu echipamentele poliției. Acestea sunt permise, atâta timp cât nu afectează buna funcționare a aparaturii radar. În schimb, orice echipament care bruiază sau blochează undele radar este interzis.
Legislația din România prevede amenzi consistente pentru folosirea dispozitivelor de bruiaj. Este vorba de sancțiuni cuprinse în clasa a IV-a de contravenții, conform OUG 195/2002. În plus, se poate confisca echipamentul și chiar reține certificatul de înmatriculare al mașinii.
Detectoare legale vs. bruiaje interzise – o linie subțire și periculoasă
Detectoarele pasive funcționează prin interceptarea semnalelor radar, fără să le modifice. Acestea pot identifica radarele fixe sau mobile, dar nu afectează măsurarea vitezei. Cele mai moderne modele recunosc inclusiv diferențele dintre un radar real și o cameră cu senzori de mișcare.
În contrast, dispozitivele de tip jammer acționează activ. Acestea trimit semnale care bruiază undele radar, împiedicând citirea corectă a vitezei. Deținerea sau montarea unor astfel de aparate este complet interzisă. Cei prinși în flagrant riscă sancțiuni de peste 4.000 de lei și confiscarea imediată a dispozitivului.
„Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni […] deținerea, montarea sau folosirea în circulația pe drumurile publice a dispozitivelor care perturbă funcționarea normală a dispozitivelor de măsurare a vitezei”, se arată în Art. 102 (1 – 11) din OUG 195/2002.
Unde ai voie să montezi detectorul și ce aplicații sunt permise
Montarea legală a unui detector radar presupune ca acesta să nu afecteze câmpul vizual al șoferului. De asemenea, trebuie amplasat într-un mod care să nu pună în pericol siguranța rutieră. Zonele cele mai frecvente sunt parbrizul, în apropierea oglinzii retrovizoare, sau pe bord, într-o zonă vizibilă și accesibilă.
Detectoarele moderne se conectează la telefon sau sistemul audio prin Bluetooth. Sunt discrete și ușor de utilizat. În plus, aplicații precum Waze sau Google Maps sunt permise, pentru că folosesc date publice, nu bruiază radarele.
Sunt acceptate și sistemele integrate din fabrică (OEM), dacă funcționează pe baza unor hărți actualizate și nu interferează cu sistemele de măsurare a vitezei.
Radarele din dotarea Poliției: cum funcționează și de la ce distanță te „vânează”
Echipajele de Poliție Rutieră dispun în prezent de sute de dispozitive radar montate pe mașini, trepiede sau operate manual. Din 2026, numărul lor va crește odată cu introducerea radarelor fixe automate în mai multe puncte din țară.
Printre cele mai precise echipamente se numără pistolul radar, care poate măsura viteza în mai puțin de o secundă. Este dotat cu senzor anti-bruiere și poate înregistra vehicule aflate la o distanță de până la 1.200 de metri. De asemenea, poate calcula distanța între mașini.
Există însă și limitări. Pistolul radar nu funcționează dacă polițistul este în mers și nu poate măsura viteze de peste 320 km/h. Acest lucru limitează uneori utilizarea lui pe anumite segmente de drum.
