Capital: Atât România, cât și Ungaria au fost afectate puternic de criză. Ce a schimbat acest lucru în relațiile comerciale dintre cele două țări?
Füzes Oszkár: În pofida crizei, schimburile comerciale au fost la același nivel ca în urmă cu doi ani, lucru pe care-l consider o realizare. Din acest punct de vedere, Ungaria este cel de-al șaptelea mare partener al României.

Capital: Din ce în ce mai mulți maghiari din Transilvania aplică pentru obținerea cetățeniei maghiare. Vom vedea o intensificare a numărului de cereri?
Füzes Oszkár: Dacă aceștia cer cetățenie, vorbesc maghiara și au rădăcini ungurești, vor primi cetățenie. Nu este o acțiune de masă, ci una individuală. În România, sunt 1,5 milioane de etnici maghiari, iar până acum numărul celor care au solicitat cetățenia este de ordinul miilor.

Capital: În prezent, Ungaria deține președenția Uniunii Europene. Este în avantajul României acest lucru?
Füzes Oszkár: Considerăm că este anul în care politica ungară și cea poloneză vor fi conectate nu numai între ele, ci și cu România. Un țel foarte important al Ungariei este aderarea României la spațiul Schengen. Ungaria va face tot ce-i posibil ca pe durata președenției România să adere la Schengen. Un alt proiect major este strategia Dunării. L-am sprijinit și vrem ca și conceptul să fie finalizat până în iunie. De asemenea, noul buget al UE este un alt lucru important, iar România cooperează în acest sens cu Ungaria. Interesele noa­stre coincid și încercăm să colaborăm pe durata formării bugetului UE, mai ales pe politicile agricole comune. Încercăm să plecăm de pe o poziție cât mai bună pe acest segment.

Capital: Ați pomenit de Schengen. Ambasadorul de la Sofia a declarat recent că Ungaria vrea o decizie poli­tică privind data aderării României la spațiul Schengen?
Füzes Oszkár: Avem o dată. Martie. Cred că România va adera la Schengen în luna martie. Dacă Bulgaria și România primesc raportul care atestă că totul a fost realizat din punct de vedere tehnic, Ungaria insistă ca ele să fie acceptate în Schengen. Dacă Franța sau Germania, sau altcineva, se va opune, va fi o altă situație. Aceste țări vor trebui să explice motivele pentru care se opun. Dacă explică, vom vedea ce s-a întâmplat, care sunt rezervele Franței și Germaniei vizavi de aderare. Dacă este cazul, România și Bulgaria vor trebui să corecteze lucrurile și li se va stabili o altă dată. De exemplu, iunie! Nu septembrie sau octombrie.

Capital: Dar avem probleme cu rromii, corupția…
Füzes Oszkár: Ca reprezentant al Ungariei, nu am văzut niciodată în înțelegerea pentru Schengen vreun criteriu legat de problemele minorității rrome. Combaterea corupției și problemele din sistemul juridic, de asemenea, nu fac parte din înțelegerea pentru Schengen. Acestea sunt probleme, bineînțeles, și România și restul țărilor din Uniune vor trebui să facă față acestor situații. Dar am stabilit criteriile pentru Schengen? Da! Le-a îndeplinit România? Da! Suntem împotriva condiționării României. Bulgaria și România nu pot fi oile negre ale UE. Sunt membri cu drepturi depline.

Capital: Ungaria a luat niște măsuri de austeritate foarte dure, printre care taxarea profitului băncilor, asigurătorilor, reducerea salariilor bugetarilor cu 15%, introducerea taxei pe retail etc. Cât au ajutat măsurile de austeritate?
Füzes Oszkár: A trebuit să apelăm la măsuri de austeritate încă de acum trei ani, acestea înăsprindu-se cu timpul. Salariile, pensiile, cheltuielile cu asigurările sociale, în unele cazuri cheltuielile pentru servicii medicale și școli au fost afectate. Au funcționat măsurile de austeritate. A fost foarte dificil pentru populație, dar uneori trebuie să faci ceva. Este ca o investiție care-și va atinge scopul la un moment dat. Nu știu când, sper că în curând. Măsurile au ajutat la diminuarea considerabilă a deficitului, în 2010 acesta fiind de 3,8% din PIB, iar anul acesta va fi sub 3%. Dar măsurile acestea sunt temporare, doar pentru trei ani.

Capital: Credeți că dacă Guvernul României ar lua aceleași măsuri ar avea șanse să redreseze economia țării?
Füzes Oszkár: Nu cred că o țară trebuie să copieze exemplul alteia, chiar dacă au economiile asemănătoare. Ca regulă generală, cred că trebuie să se taie din cheltuielile statului, să se restructureze cheltuielile sociale, redirecționându-le către cei care au într-adevăr nevoie, să se găsească resurse interne.
Ungaria v.s. România

  • Investițiile străine directe ale Ungariei în România depășesc un miliard de euro.
  • Pe piața locală sunt prezente peste 10.000 de companii cu capital maghiar.
  • În prezent, sunt aproximativ 15 mari companii maghiare în România. Cei mai mari investitori unguri pe piața românească sunt MOL, OTP Bank și Gedeon Richter.
  • România exportă de un miliard de euro în Ungaria și importă de 2,5 miliarde de euro.

Te-ar putea interesa și: