firme din fiecare tara. Locul 56 ne plaseaza inaintea Bulgariei (nu ma mira, economia Bulgariei – am spus-o de multe ori – este ca un pacient sub perfuzii, daca il deconectezi de la aparate, se sufoca) si a Poloniei (ceea ce ma surprinde, explicatia tine probabil de o conjunctura mai putin favorabila in Polonia, confruntata cu probleme de deficit bugetar si cu o criza politica in acest an), dar in urma celorlalte tari cu care ar trebui sa ne comparam, si in special noii membrii UE. Locul in sine este mai putin important, dar tendinta, care este de crestere, nu poate fi negata, si ea merita discutata in continuare. Chiar a crescut competitivitatea economiei romanesti? Daca da, ce justificari putem aduce?Prima explicatie plauzibila este ca a crescut nivelul competitiei interne. Raportul insusi ne plaseaza cu un spor de 33 de locuri la indicatorul „intensitatea competitiei locale”. La randul sau, cresterea competitiei interne a fost determinata de un efect agregat al mai multor factori. Deschiderea comerciala si financiara este unul dintre acestia. Stocul de investitii straine directe incepe totusi sa dea rezultate in ce priveste cresterea productivitatii – alt factor. E vorba deci de investitiile facute in timp – de exemplu, Renault a avut nevoie de cinci ani ca sa produca in Romania o masina competitiva. Industria auto este, de altfel, una din industriile care efectiv au explodat in ultimii ani, atragand multe investitii in cascada, pe orizontala si pe verticala. Apoi, un alt factor determinant al cresterii competitiei interne a fost cresterea economica insasi (desi aici se poate argumenta, fireste, ca relatia dintre cresterea economica si nivelul competitiei este cu dublu sens); cresterea economica a condus, printre altele, la cresterea gradului de sofisticare a cumparatorilor (alt indicator al raportului mentionat), care a presat competitorii.Este de subliniat ca nu doar intensitatea competitiei interne pare sa fi crescut, ci si natura sa pare sa se afle in schimbare. Managerii care raspund la chestionar spun ca, intr-o masura tot mai mare, concurenta pe piata este intre producatori, in loc sa fie, ca pana acum, intre importatori sau intre importatori si producatori. Coroborat cu faptul ca importurile totusi cresc, acest raspuns ne face sa ne gandim ca, poate, o parte crescanda a importurilor nu o mai reprezinta bunurile de consum final, ci bunurile intermediare. A doua explicatie pentru cresterea competitivitatii microeconomice este imbunatatirea climatului legislativ, regulator al competitiei. Raportul Global al Competitiei reflecta un progres in privinta regulamentelor bursiere, legislatiei falimentului, a protectiei proprietatii intelectuale, a standardelor de calitate, de contabilitate si de mediu. Toate acestea se pot inscrie in categoria convergentei institutionale cu Uniunea Europeana – pe masura ce ne apropiem de UE, devenim mai compatibili cu ei din acest punct de vedere si omogenizam regulile jocului. Chiar daca nu toti jucatorii au invatat inca sa joace dupa noile reguli, chiar daca cei care au invatat nu joaca inca la un nivel foarte inalt si chiar daca arbitrii (cei chemati sa aplice noile reguli) sunt inca la cursuri de perfectionare, convergenta institutionala incepe sa devina o realitate, si ea atrage dupa sine si un nivel sporit de concurenta.S-ar putea ca, sub impulsul intensificarii competitiei si a convergentei institutionale, Romania sa faca si primii pasi de iesire din paradigma unei economii bazate pe factori (munca ieftina si resurse naturale) catre o economie bazata pe investitii si chiar pe inovare. Mai avem mult pana sa ajungem acolo cu totii, dar unele firme par sa fi trecut deja pragul – de vreme ce am crescut 25 de locuri in privinta perceptiei privind cheltuielile de cercetare – dezvoltare la nivel de firma si patru locuri in privinta numarului de patente inregistrate pe plan international.Nu am insistat aici asupra factorilor care continua sa limiteze competitivitatea, printre ei numarandu-se nivelul fiscalitatii, costul creditului si costul economic al coruptiei. Am vrut doar sa caut explicatii pentru o crestere a competitivitatii, care poate parea surprinzatoare ca numar de locuri – dar nu ar trebui sa surprinda, ca tendinta.