Alexandru Rafila a transmis, vineri seară, la Antena 3, care sunt adevăratele riscuri ale vaccinării în cazul persoanelor cu probleme de coagularee sau probleme cardiace. Se pare că acestea apar în special în cazul vaccinurilor bazate pe adenovirus, cum sunt cele de la AstraZeneca și Johnson&Johnson.

Anunțul făcut de Alexandru Rafila

Infecția cu coronavirus produce astfel de probleme, în mod evident. Dacă la infecție eu am între 10% și 20% dintre persoane care au probleme de coagulare, e una, și dacă am unul la 100.000, cum a fost la vaccinul Johnson&Johnson, este cu totul altceva.

Reputatul profesor mai spune că totuși nu există un vaccin perfect și mereu trebuie să existe un echilibru între calitățile și defectele sale.

“Nu există vaccin perfect. Faptul că se încearcă ameliorarea formulei vaccinului bazat pe adenovirus, este un lucru foarte bun. Dar el trebuie să rămână și imunigen, adică să determine și un răspuns imun.

Pentru că dacă nu produce nicio reacție adversă dar nici nu este imunogen, atunci iar nu este în regulă. Trebuie să existe un echilibru. Dacă acest lucru este cunoscut, trebuie inclus în prospectul vaccinului, și persoanele care sunt la risc sunt excluse de la vaccinarea cu acest tip de produs.” a transmis Rafila la Antena 3.

De ce se formează de fapt cheagurile de sânge

Oamenii de ştiinţă din Germania au transmis recent că au descoperit de ce se formează de fapt cheaguri de sânge după vaccinurile anti-COVID-19 de la AstraZeneca şi Johnson&Johnson. În prezent, cercetătorii consideră că s-ar putea face modificări pentru a opri această reacţie.

Rolf Marschalek, profesor la universitatea Goethe din Frankfurt, care desfășoară din martie cercetări despre această afecţiune rară, spune că studiul său a arătat că problema este cauzată de vectorii adenovirus pe care ambele vaccinuri îi utilizează pentru a livra proteina spike a virusului Sars-Cov-2 în organismul uman.

Vaccinurile trimit proteina spike în nucleul celulei. Odată ajunse în nucleul celulei, anumite părţi ale proteinei spike se îmbină sau se despart, creând versiuni mutante, care nu sunt capabile să se lege de membrana celulară unde are loc imunizarea importantă.

Proteinele mutante plutitoare sunt secretate de celule în corp, declanşând cheaguri de sânge la aproximativ una din 100.000 de persoane, conform teoriei lui Marschalek.

În schimb, vaccinurile pe bază de ARNm, cum ar fi cele dezvoltate de BioNTech/Pfizer şi Moderna nu pătrund niciodată în nucleu.

Marschalek crede că există o rezolvare dacă dezvoltatorii de vaccinuri pot modifica secvenţa proteinei spike pentru a preveni divizarea acesteia. J&J a luat deja legătura cu laboratorul Marschalek pentru a cere îndrumări şi a căutat modalităţi de a-şi adapta vaccinul pentru a preveni îmbinarea, a spus el.

Sursă foto: INQUAM Photos, Ilona Andrei