„Victoria lui Iohannis în alegerile prezidențiale își pune puternic amprenta asupra evoluțiilor politice ale momentului”, se arată într-un material publicat de evz.ro

„Impactul de conformism la adresa cîștigătorului (efectul bandwagon) este unul predictibil, bine evidențiat după fiecare rînd de alegeri prezidențiale. De fiecare dată, partidul candidatului învingător beneficiază de un bonus considerabil.

Pe valul victoriei lui Iohannis, PNL crește puternic, pînă aproape de 50% (47%). Evoluție asemănătoare cu izbucnirea de după alegerile din 2014, cînd Iohannis a cîștigat primul mandat.

PSD revine la scorul obținut la europarlamentare și în turul 1 al prezidențialelor, 23%, după o perioadă în timpul campaniei electorale cînd pe fondul mobilizării în jurul candidatului Dăncilă PSD dădea semne de creștere spre 30%.

USR PLUS prezintă și el un scor asemănător cu cel obținut de candidatul său la prezidențiale: 13%

Celelalte partide obțin scoruri reziduale: Pro România 5, UDMR 4, PMP 3, ALDE 2

Tabăra anti-PSD (PNL / USR / PLUS / PMP) este pe vârf de succes, pe „cai mari”

Din 2018 încoace este într-o creștere continuă, iar după alegerile europarlamentare este în mod constant peste 60%, obținând aproximativ două treimi din sufragiile românilor.

În oglindă, tabăra pro-PSD (PSD / Pro România / ALDE) este în scădere continuă de doi ani încoace, ajungând după alegerile prezidențiale la un nivel minim de doar 30%, pe care nu l-a mai avut din 2009 încoace

Ca volume absolute, e a treia oară cînd tabăra anti-PSD atinge 20% din total populație, de fiecare dată în contextul victoriei candidatului său în alegerile prezidențiale.

În 2009, după victoria lui Băsescu, PDL trecea vremelnic de pragul de 20% din total populație o Mai apoi, în 2014, PNL făcea același lucru, la fel de vremelnic (atunci era proaspătă fuziunea PNL / PDL). Acum la sfîrșit de 2019 se întîmplă a treia oară același fenomen: PNL la 20% din total populație. Din experiențele anterioare, e foarte probabil ca și acum această creștere fulminantă să fie de scurtă durată, mai ales ținînd cont de faptul că PNL se află la guvernare și este supus eroziunii specifice acestei situații

PSD, după un scurt moment în perioada campaniei electorale cînd s-a mobilizat vremelnic către 15%, s-a întors în nivelul de 10% din total populație în care stagnează de la începutul lui 2019.

Se confirmă scăderea bazinului comun PSD + Pro România după europarlamentare.

Primul an după ce Pro România s-a desprins de PSD, bazinul comun se situa undeva în jur de 35% din total voturi valide. După alegerile europarlamentare din 2019, bazinul a scăzut cu 5 puncte procentuale, la 30% o Semn al eroziunii taberei pro-PSD pe termen mediu.

Încrederea în liderii publici ai momentului

Raed Arafat conduce în continuare detașat lista liderilor măsurați

Jumătate din români (51%) au încredere în el. Atacul PNL la adresa funcției sale de secretar de stat e posibil să afecteze tabăra anti-PSD. Pe termen mediu identificăm o eroziune a lui Arafat de la 60% la 50%

Iohannis este în continuare cel mai popular lider politic al momentului, spre 40% încredere (38%) o De remarcat însă faptul că, spre deosebire de prima victorie în alegeri în 2014, acum nu mai beneficiază de un boost semnificativ de cîștigător. Nivelul de încredere post-victorie este asemănător cu cel identificat pe tot parcursul anului 2019, între 35% și 40%

Își păstrează bazinul, dar nu beneficiază de un boost suplimentar de conformiști care să se adune în jurul învingătorului (efectul bandwagon)

o Fenomenul lipsei de boost la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial a fost identificat și în cazul lui Băsescu, în 2009. Doar și-a conservat bazinul propriu, tot la un nivel ușor sub 40%

Gabriela Firea rămîne în continuare liderul cu cea mai mare încredere din tabăra pro-PSD: 27% o Pe termen mediu, însă, identificăm o ușoară eroziune a sa, coborînd din ce în ce mai des în ultimul timp sub nivelul de 30% și îndepărtîndu-se din ce în ce mai mult de Iohannis, liderul taberei anti-PSD

Ludovic Orban beneficiază de un boost de început de carieră de premier

După nominalizare, a crescut în foarte scurt timp de la ușor peste 10% la peste 20%. Evoluție specifică momentelor de început ale unei poziții de putere executivă. De comparat cu faptul că Iohannis nu beneficiază de același boost la începutul celui de-al doilea mandat.

Din 2011 încoace Orban nu a mai fost clar peste 20%, cum este acum, la început de mandat. De remarcat faptul că, în seria de premieri recenți, de la Boc și Ponta încoace, Orban beneficiază de unul din cele slabe salturi la încredere de început de mandat

  • Ponta a sărit la 50%
  • Boc la 40%
  • Cioloș și Grindeanu la 35%
  • Orban sare doar spre 25%, asemănător cu începutul mandatului lui Tudose
  • Doar Dăncilă a avut parte de boost de început de mandat mai slab decît Orban, la 15%

Barna relativ constant, ușor sub 20% (18%).

Băsescu, Cioloș și Rareș Bogdan toți cu evoluții asemănătoare, în eroziune

Scad toți înapoi sub 20% (17%) după campania prezidențială.

Lia Olguța Vasilescu este cel de-al doilea lider popular al taberei anti-PSD

Și ea în eroziune după campania prezidențială, cu un nivel sub 20% (15%)

Ponta în eroziune bine definită, de la 25% la 14% în jumătate de an. Tot ce-a cîștigat de pe urma campaniei perseverente anti-Dragnea a pierdut în ultima perioadă din cauza greșelilor și inconsecvențelor de poziționare și de comunicare politică. De coroborat și cu tensiunile din cadrul Pro România, partidul pe care îl conduce, inclusiv cu multiplele dezertări recente

Dăncilă în cădere bruscă

După pierderea mandatului de premier și mai ales după înfrîngerea puternică din campania prezidențială se prăbușește într-o lună de la peste 20% la doar 12% .Tăriceanu confirmă prăbușirea din toamna anului trecut, de la 25% la doar 10%.  Ciolacu este președintele PSD care își începe cel mai puțin popular mandatul și nici nu beneficiază de vreun boost de început de mandat. Notorietate doar 66%. Încredere doar 6%, nivel aproape rezidual de încredere

De remarcat degringolada taberei pro-PSD din punct de vedere al popularității liderilor acesteia

Nici un lider peste 30%. Toți liderii pro-PSD puternic în urma celor anti-PSD. Liderul PSD cu cel mai mic nivel de încredere înregistrat vreodată în sondajele Sociopol. La începutul lui 2017, după cîștigarea alegerilor de către PSD, liderul partidului Dragnea era la un aproape neverosimil 40%, iar liderul taberei anti-PSD Iohannis era la doar 20%. Acum, la sfîrșitul lui 2019, după victoria lui Iohannis în alegeri, acesta este la aproape 40%, iar liderul PSD Ciolacu este la doar 6%”, arată evz.ro.


Te-ar putea interesa și: