Potrivit prevederilor Codului Administrativ, în cazul unei demisii, procedura legală impune ca Primăria Capitalei (PMB) să comunice gestul oficial Instituției Prefectului, care, la rândul său, emite un ordin de încetare a mandatului. Acest ordin poate fi contestat în instanță în termen de 10 zile, dar dacă nu este atacat, devine definitiv, iar Guvernul este obligat să organizeze alegeri în cel mult 90 de zile de la acea dată.

Potrivit informațiilor oficiale, Nicușor Dan și-a depus demisia pe 23 mai 2025, iar aceasta a devenit efectivă începând cu 26 mai. În aceeași zi, Prefectura București a emis Ordinul nr. 326/26.05.2025, prin care a constatat încetarea mandatului.

Ordinul nu a fost contestat, astfel că, pe 11 iunie, Instituția Prefectului a informat Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă despre necesitatea stabilirii datei alegerilor. Conform calculelor, termenul maxim până la care acestea ar trebui organizate este începutul lunii septembrie.

Alegeri pentru Primăria Capitalei. Firea își dorește să revină în fruntea Bucureștiului. PNL îi are pe Ciucu sau Burduja

În acest context, campania electorală s-ar desfășura în plină vară, într-o perioadă de caniculă și concedii, ceea ce ar putea influența dinamica implicării electorale și prezența la vot. Totodată, partidele politice au un interval foarte scurt la dispoziție pentru desemnarea candidaților și mobilizarea echipelor de campanie.

Până acum, câteva nume importante au fost vehiculate ca posibili candidați. Gabriela Firea, fost primar general în perioada 2016–2020, a pierdut de două ori în fața lui Nicușor Dan, inclusiv la alegerile din 2024, unde a intrat târziu în cursă. În luna mai 2025, Firea a declarat că își dorește o procedură internă transparentă și democratică de desemnare a candidatului PSD la PMB, fără a exclude o nouă candidatură din partea sa. De altfel, continuă să participe activ la întâlniri cu organizațiile PSD din Capitală, semnal clar că rămâne implicată în viața politică locală.

Un alt nume menționat este cel al lui Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, care a fost reales în 2024 cu un scor impresionant, de peste 70%. Considerat de unii „asul din mâneca” al PNL, Ciucu ar putea beneficia de sprijin guvernamental dacă partidul decide să-l susțină. Totuși, într-un context economic dificil, rămâne de văzut dacă Executivul va avea capacitatea de a susține un program ambițios pentru Capitală.

Sebastian Burduja este o altă variantă liberală, fiind fost candidat la alegerile din iunie 2024, unde a intrat în cursă în urma retragerii medicului Cătălin Cîrstoiu. Burduja a făcut echipă cu Stelian Bujduveanu, actual primar interimar al Capitalei, și a încheiat recent mandatul de ministru al Energiei, ceea ce îi oferă mai mult timp pentru o eventuală campanie electorală, scrie Spotmedia.

USR îl consideră pe Cătălin Drulă drept compatibil cu bucureștenii

În ceea ce privește opoziția, Cătălin Drulă este considerat o opțiune plauzibilă pentru USR. Fost președinte al partidului și ex-ministru al Transporturilor, Drulă are un profil compatibil cu electoratul bucureștean, în special cu segmentul care l-a susținut anterior pe Nicușor Dan. Deși a făcut un pas în spate din prima linie a politicii după eșecul la alegerile europarlamentare din 2024, Drulă ar putea reveni pentru această cursă importantă.

Printre candidații independenți sau ai unor formațiuni mai noi se numără Vlad Gheorghe, fost europarlamentar și susținător activ al lui Nicușor Dan în campania prezidențială. Acesta a fondat recent Partidul Drept și și-a exprimat public intenția de a candida pentru funcția de primar general.

Un alt nume cu notorietate în zona civică este Dan Trifu, președintele Asociației Eco Civica. Trifu a anunțat deja că va candida și este cunoscut pentru activismul său în apărarea spațiilor verzi și combaterea urbanismului haotic. A colaborat de-a lungul anilor cu Nicușor Dan, atât în calitate de ONG-ist, cât și în perioada în care acesta a fost primar.

În acest moment, majoritatea partidelor încă se află în proces de selecție internă a candidaților, iar negocierile sunt intense. Este posibil ca în perioada următoare să apară și alte nume, dar și posibile alianțe între partide sau organizații civice. Calendarul electoral impune însă decizii rapide: campania ar trebui să înceapă la jumătatea lunii august, ceea ce înseamnă că partidele mai au mai puțin de două luni pentru a-și definitiva strategiile.