Din cuprinsul articolului

Alegeri în Franța. Emmanuel Grégoire câștigă Parisul și stânga franceză se reafirmă

Emmanuel Grégoire a devenit noul primar al Parisului, după ce a învins categoric-o pe Rachida Dati în turul doi al alegerilor municipale din Franța. Moștenitorul Annei Hidalgo a obținut 53% din voturi, comparativ cu 38% pentru contracandidata sa, menținând capitala Franței sub conducerea stângii pentru al treilea mandat consecutiv.

După anunțarea rezultatelor, Grégoire a subliniat că Parisul a decis să rămână fidel istoriei sale și a explicat că victoria reflectă viziunea sa asupra unui Paris dinamic, progresist și deschis pentru toți locuitorii.

Victoria sa nu a fost obținută la limită, Grégoire respingând net alianța construită de Rachida Dati cu adepții lui Pierre-Yves Bournazel, care se retrăsese din cursă, îndemnându-și alegătorii să susțină dreapta.

Strategia lui Grégoire a mers în sens opus: el a refuzat repetat ofertele de alianță din partea La France Insoumise, chiar dacă acest lucru ar fi putut să-i coste voturi în fața unei drepte consolidate. Potrivit Il Messaggero, această strategie s-a dovedit câștigătoare.

Probleme uriașe pentru România. Ce riscă țara noastră în următoarele luni. Avertismentul Fitch Ratings
Probleme uriașe pentru România. Ce riscă țara noastră în următoarele luni. Avertismentul Fitch Ratings
Société Générale, grupul care deține BRD, amendat cu 20 de milioane. A încălcat obligațiile față de clienți
Société Générale, grupul care deține BRD, amendat cu 20 de milioane. A încălcat obligațiile față de clienți

Noul primar a mai precizat că Parisul nu este și nu va fi niciodată un oraș de extremă dreaptă, afirmând că succesul său reprezintă victoria unei anumite viziuni asupra capitalei franceze.

„A fost victoria unei anumite viziuni asupra Parisului – un Paris dinamic, progresist, popular, un Paris pentru toți.

Parisul nu este și nu va fi niciodată un oraș de extremă dreaptă”, a declarat Emmanuel Grégoire.

Contextul alegerilor din Hexagon și performanța RN

Marine Le Pen a celebrat o „victorie imensă” pentru partidul său la nivel național, invocând câștigarea a mii de consilieri municipali în sute de comune.

Cu toate acestea, RN a pierdut în orașele cheie, unde socialistul Benoît Payan a obținut o victorie clară la Marsilia, după ce și el a refuzat alianța cu La France Insoumise.

Pierderi semnificative s-au înregistrat și în Toulon și Nîmes, orașe considerate tradițional terenuri fertile pentru extrema dreaptă.

Rezultatele alegerilor municipale conturează o tendință clară înaintea scrutinului prezidențial din 2027. Stânga socialistă care a refuzat alianța cu LFI a obținut câștiguri, în timp ce stânga care a acceptat-o a pierdut.

Exemplele cele mai elocvente sunt Clermont-Ferrand, care a trecut sub controlul dreptei republicane după ce socialiștii s-au aliat cu LFI, și Tulle, fief al fostului președinte François Hollande.

Realegerea lui Édouard Philippe la Le Havre a fost urmărită cu atenție de analiști, fostul premier indicând că succesul său este un criteriu pentru o eventuală candidatură prezidențială, sondajele plasându-l ca principal adversar al Marinei Le Pen sau al lui Jordan Bardella.

CDU preia avantajul în Germania, SPD suferă o înfrângere

În Germania, alegerile din landul Renania-Palatinat au arătat că Partidul Creştin-Democrat (CDU) al cancelarului Friedrich Merz este pe cale să câștige, devansând Partidul Social-Democrat (SPD), care a condus regiunea timp de 35 de ani.

Primele estimări difuzate de ARD indicau 30,5% pentru CDU și 26,9% pentru SPD, ceea ce sugerează o victorie pentru Merz după ce partidul său pierduse la limită alegerile din Baden-Württemberg.

Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a calificat rezultatul drept „excelent”, explicând că acesta demonstrează sprijinul puternic pentru coaliția condusă de Merz. Rezultatul reprezintă, de asemenea, o confirmare a sprijinului general pentru partidele de centru, inclusiv pentru CSU, partidul-soră al CDU din Bavaria.

În schimb, secretarul general al SPD, Tim Kluessendorf, a numit rezultatul „un eşec amar”, subliniind că pierderea controlului asupra Renaniei-Palatinat ar accentua atmosfera de criză existentă în cadrul partidului, afectat încă de prăbușirea coaliției de guvernare a fostului cancelar Olaf Scholz.

Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) s-a poziționat drept al doilea partid ca putere la nivel național, urmând să obțină 20% din voturi.

Rezultatul CDU ar putea permite formarea unei coaliții la nivel de land, candidatul CDU Gordon Schnieder fiind pregătit să îl înlocuiască pe actualul premier SPD, Alexander Schweitzer.

Alegeri strânse în Slovenia

În Slovenia, alegerile parlamentare au arătat un avantaj restrâns pentru liberalii prim-ministrului Robert Golob, partidul său conducând cu 29,9% din voturi, conform sondajelor la ieșirea de la urne.

Aceasta le-ar asigura 30 de locuri în parlamentul cu 90 de mandate, devansând Partidul Democrat Sloven (SDS) al fostului lider populist de dreapta Janez Janša, care a obținut 27,5% din voturi, echivalentul a 27 de locuri.

Dacă aceste rezultate se mențin, Golob ar înregistra o scădere semnificativă față de precedentele alegeri din 2022, când partidul său câștigase 41 de mandate.

Rezultatele au fost considerate un barometru al stării de spirit în UE, într-un context în care blocul european se orientează spre dreapta după alegerile pentru Parlamentul European din 2024, care au oferit un impuls partidelor populiste de dreapta.

Dacă Janša ar reveni la conducerea țării, aceasta i-ar oferi premierului maghiar Viktor Orbán un nou aliat în Consiliul European. Janša a explicat că rezultatele arată două opțiuni pentru Slovenia: fie continuarea guvernării coaliției de stânga-liberală, fie preluarea puterii de o nouă coaliție de dreapta condusă de SDS.