Informația cu privire la planul lui George Simion a fost transmisă de Dan Tănasă, vicepreședinte AUR și deputat în Parlamentul României, care a subliniat că rezultatele recente ale votului exprimă dorința electoratului pentru o schimbare profundă în structura puterii.

George Simion își propune să-l aducă pe Călin Georgescu în funcția de prim-ministru

În acest context, AUR își propune să-l aducă pe Călin Georgescu în funcția de prim-ministru. George Simion a indicat anterior că, în calitate de președinte, ar putea acționa în direcția configurării unui nou echilibru în instituțiile statului, inclusiv prin numiri în structuri-cheie, pentru a asigura condițiile necesare organizării de alegeri corecte și identificării unei noi majorități parlamentare.

Strategia prezentată de AUR vizează un scenariu politic în care voința populară, reflectată prin vot, să se concretizeze în schimbări semnificative la nivel executiv. Declarațiile recente ale liderilor partidului sugerează o intenție clară de a forța reconfigurarea politică prin mijloacele constituționale existente.

„Din ce văd că au votat românii, asta se înțelege (n.red. alegeri anticipate). Cel mai sănătos pentru viitorul acestei țări e să ascultăm opinia românilor. Oamenii au votat peste 40% un patriot. Așa funcționează democrațiile. Din ce am văzut toată strategia lui Simion și AUR a fost câștigătoare. O să fim în stradă printre oameni, la firul ierbii, de ce lucrurile trebuie să se schimbe. AUR va respecta voința poporului român. Cu Guvernul o să facem ceea ce vrea poporul român. Iar acum, după patru luni de furt, iar 80% au dat flit PSD-PNL-UDMR”, a spus Dan Tănasă la Digi 24.

George Simion, Calin Georgescu
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea

Anticipatele pot avea loc doar dacă Parlamentul respinge două propuneri succesive de formare a Guvernului

În România, organizarea alegerilor anticipate este reglementată strict de Constituție. Astfel, anticipatele pot avea loc doar dacă Parlamentul respinge două propuneri succesive de formare a Guvernului, în termen de 60 de zile. Ulterior, președintele României poate cere dizolvarea Parlamentului, cu consultarea președinților celor două Camere – opinia acestora fiind doar consultativă.

„Deci, ca preşedinte, pot schimba membrii Curţii Constituţionale, membrii serviciilor secrete, astfel încât să pot asigura alegeri corecte şi pot fi un mediator pentru a găsi majoritatea în Parlament. Acesta este modul în care ne putem gândi să-l avem ca prim-ministru (n.red. pe Călin Georgescu)”, a declarat George Simion în Financial Times.

Condiția esențială pentru dizolvarea Parlamentului este cuprinsă în articolul 89 din Constituție. Aceasta prevede că șeful statului poate decide dizolvarea doar după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură în intervalul stabilit. Este important de menționat că dizolvarea Parlamentului poate avea loc o singură dată pe an și nu este permisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial sau în perioada în care este declarată o stare de mobilizare, război, asediu sau urgență.