Membrii Grupului de lucru pe Mediu, înfiinţat în luna martie a acestui an în cadrul AHK România, au anunţat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate, că au cerut suspendarea aplicării penalităţii pentru producătorii contribuabili la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) pentru anul 2016, "ca măsură reparatorie faţă de lipsa soluţionării blocajului existent în domeniul colectării şi reciclării ambalajelor de hârtie, carton, plastic şi sticlă, până la remedierea situaţiei existente". 

"Au existat mai multe demersuri prin care s-a încercat găsirea se soluţii panacee de moment pentru reducerea penalităţii pe ambalaje la un nivel foarte scăzut şi transformarea penalităţii într-un sistem de taxă unică şi statul să se descurce cu aspectele legate de licitare. Nu este neapărat poziţia cea mai bună, din perspectiva noastră. Lucrurile ar trebui să se întâmple cum se întâmplă în celelalte 27 de state membre, respectând cadrul legislativ unic european. Practic, ceea ce a complicat foarte mult problema, anul trecut şi anul acesta, a fost legat de faptul că au existat companii care au profitat, fiecare în felul ei, de stadiul incipient de reglementare şi de control. În acest context, am şi solicitat suspendarea acelei taxe de 2 lei/kg de ambalaj necolectat şi nereciclat pentru 2016, pentru că nu a existat cadrul legislativ care să justifice acest demers", a declarat Andrei Orban, coordonator al Grupului de lucru pe tema Mediu din cadrul AHK România. 

În acest context, Orban a menţionat faptul că iniţiativa recentă prin care producătorii şi importatorii de bunuri ambalate au solicitat micşorarea taxei de 2 lei pe fiecare kilogram de ambalaj necolectat şi nereciclat nu va avea succes. "Iniţiativa aceea este ca şi moartă din punct de vedere al procedurilor nu va trece mai departe în acest legislativ", a spus Andrei Orban. 

Pe de altă parte, Radu Merica, membru în acelaşi Grup de lucru al AHK România şi director general RER Recuperare Ecologică şi Reciclare, a subliniat că gestiunea deşeurilor şi a ambalajelor sunt două teme de discuţie ce trebuie tratate separat. În plus, acesta a subliniat că o afacere demarată pe colectare reciclabilă nu este una profitabilă. 

"Dacă ar fi să analizăm ceea ce vedem pe străzile din Bucureşti, de exemplu, este că vedem cum deşeurile sunt aruncate la grămadă. Colectarea reciclabilă nu este un business profitabil. Cine îşi imaginează că se fac bani colectând şi vânzând reciclabile se înşală. Cel mai simplu şi cel mai ieftin mod de a scăpa de deşeuri este să arunci deşeul în fundul curţii sau la groapa de gunoi. N-ai costuri, n-ai logistică, n-ai infrastructură… În momentul în care începe procesarea deşeului intervin costuri de sortare, transport, cântărire, logistică. Dacă facem asta, trebuie să ne asumăm pierderea financiară. Cota de reciclare pe care o avem în România este foarte mică, iar în curând ne vor înghiţi depozitele de gunoi, pentru absolut tot se duce la groapă. Pe partea de legislaţie, implementare, sancţionare nu se întâmplă absolut nimic", a menţionat Merica. 

La finele lunii octombrie, producătorii şi importatorii de bunuri ambalate au solicitat micşorarea taxei de 2 lei pe fiecare kilogram de ambalaj necolectat şi nereciclat pe care o plătesc, la ora actuală, la Fondul de Mediu, considerând că acest tarif a fost stabilit în mod arbitrar de Ministerul Mediului, pentru a permite colectorilor şi reciclatorilor 'să încaseze tarife de 10 ori mai mari pentru aceeaşi marfă'. 

Reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de bunuri ambalate susţin că, în ianuarie 2016, suma pe care au achitat-o la Fondul pentru Mediu a fost de 60 de milioane de euro, dar reclamă faptul că 'niciun leu din aceşti bani nu a fost folosit pentru colectarea şi reciclarea unor cantităţi suplimentare de deşeuri de ambalaje'. 

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară au solicitat, în data de 25 ianuarie 2016, suspendarea obligaţiei de plată a contribuţiei privind reciclarea ambalajelor până la crearea unui cadru legislativ "transparent, echitabil şi controlabil" pentru toţi actorii din lanţul de reciclare. 

Propunerile legislative europene privind deşeurile, în general, şi cele provenite de la ambalaje stabilesc obiective clare de reducere a generării acestora şi trasează direcţia pe termen lung pentru reintroducerea materialelor din deşeuri în circuitul economic. Obiectivele-cheie ale acestor propuneri includ o ţintă comună de reciclare a deşeurilor municipale la nivelul UE de 65%, în 2030, respectiv o ţintă comună de reciclare a deşeurilor de ambalaje la nivelul UE de 75%, în acelaşi an. 

Prin transpunerea Directivei 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, producătorii au obligaţia reciclării ambalajelor devenite deşeuri care provin de la produsele comercializate. În acest sens, se prevedea posibilitatea pentru producători de a transfera obligaţiile de reciclare şi valorificare către un operator economic autorizat de autoritatea de mediu (OTR). 

În urma controalelor efectuate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), începând cu anul 2014, s-a constatat că anumite cantităţi de deşeuri de ambalaje raportate ca fiind reciclate de către OTR-uri, în baza declaraţiilor oficiale primite de la reciclatori, nu au fost în realitate supuse operaţiilor de reciclare. Datele preliminare prezentate public de unele OTR-uri arată că rezultatele pentru anul 2015 se situează sub 50%, adică sub nivelul minim impus de 60%. 

Responsabilităţile diferiţilor actori din lanţul de gestionare a deşeurilor de ambalaje sunt stabilite prin Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje şi Legea nr. 101/2006 pentru serviciul de salubrizare. 

 AGERPRES

Te-ar putea interesa și: