Primele reglementări pentru agricultura ecologică în România au apărut după aderarea la UE, în 2007. Dacian Cioloș, care fusese din 1994 agroeconomist stagiar la Comisia Europeană, începuse să studieze modelele implementate în alte țări încă din anii ‘90. Ulterior, a ajuns comisar european. După aderarea României la Uniunea Europeană, sectorul ecologic a luat avânt deoarece au început să se acorde subvenţii.

Oamenii au început să profite. Unii chiar într-un mod excesiv, având în  vedere că ajunseseră să folosească termenul de ecologic pentru produsele pe care nu le creşteau într-un sistem ecologic. La un moment dat, numărul operatorilor ajunsese la 25.000, susţine  Avram Fitiu, secretar general al Federaţiei Naţionale a Agriculturii Ecologice. Însă, în ultimii doi ani, această frenezie s-a temperat, iar numărul operatorilor s-a redus la 15.000. Acum, cei care încearcă să-şi dezvolte o afacere în sectorul ecologic se documentează mult mai bine şi sunt conştienţi că astfel de produse se obţin cu investiţii mult mai mari decât în cazul celor crescute artificial. 

   

Oamenii au înţeles că rolul sistemului de agricultură ecologică este acela de a produce hrană mai curată, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. „Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este acela de a creşte produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia“, sunt de părere specialiştii din domeniu.

În prezent, fermierii români cultivă produse în sistem ecologic pe o suprafaţă de un milion de hectare. Cele mai multe ferme de acest fel sunt concentrate în Transilvania, mai exact în judeţele Cluj şi Alba. 

Agricultura ecologică are un potenţial uriaş în România, mai ales că fondurile alocate pentru perioada 2015-2020 depăşesc 230 de milioane de euro. Dacă ar fi să facem o comparaţie între fondurile pentru agricultura ecologică din programarea 2007-2013 şi cea din 2014-2020, se observă o creştere importantă.

Astfel, pentru culturile agricole pe terenuri arabile se acordau 162 de euro/ha până în 2013, iar pentru următoarea perioadă se acordă cel puţin 293 de euro/ha. Cuantumul pentru legume în 2014-2020 porneşte de la 431 de euro/ha, faţă de 335 de euro/ha cât se acorda până în 2013. În cazul livezilor, sprijinul era de 393 de euro până în 2013 şi a crescut la 620 de euro. Cuantumul alocat viilor poate depăşi 479 de euro/ha, faţă de 393 de euro în cadrul Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2013. Pentru plantele medicinale sau cele aromatice, sprijinul acordat a fost de 270 de euro, faţă de 350 de euro în sesiunea 2014-2020.

Modele de afaceri eco: plantaţii de afine sau lavandă

Afacerile cu produse ecologice sunt din cele mai diverse: de la ferme cu vaci, până la înfiinţarea de plantaţii cu afine sau lavandă. În cadrul PNDR din perioada 2007-2013, mulţi fermieri au demarat proiecte ce presupuneau înfiinţarea plantaţiilor de afine, iar în acest an apar primele producţii.

Cei mai mulţi agricultori care au accesat fonduri europene pentru a cultiva afine au accesat fonduri în perioada 2010-2011, iar în 2012-2013 au reuşit să planteze. În condiţiile în care afinul produce fructe după trei ani de la plantare, în 2015-2016 sunt aşteptate primele producţii şi primele profituri.

Un exemplu este Ionel Curcea, 33 de ani, care a demarat în urmă cu patru ani un proiect cu fonduri europene în valoare de 400.000 de euro, ce presupunea cultivarea a şase hectare cu afin în comuna Robănești, județul Dolj. Anul acesta, Ionel va obţine prima producţie, dar profitul îl aşteaptă în următorii ani.  Tânărul fermier știe că prima producţie va fi destul de mică, însă vrea să obţină rezultate mai bune anul viitor. „În 2016, aş vrea să produc între 12 şi 14 tone la hectar“, susţine Ionel.

Un alt exemplu este Radu Săracu, în vârstă de 41 de ani care a depus un astfel de proiect în 2010, iar în 2013 a reuşit să planteze afin pe 7,62 hectare din Candeşti, din judeţul Dâmboviţa.  Antreprenorul a lăsat locul de muncă din Capitală pentru a investi în mediul rural. „Pentru că am copilărit în Dâmboviţa am vrut să demarez acest proiect aici. Mai ales că nu s-au mai făcut investiţii în Candeşti de mai bine de 20 de ani“, ne-a spus Radu.

Dâmboviţeanul a accesat fonduri europene nerambursabile de 320.000 de euro, dar valoarea totală a proiectului a ajuns la 640.000 de euro. În ceea ce priveşte producţia, Radu se aşteaptă să obţină profit când plantaţia va ajunge la maturitate, adică în următorii şase ani.

„Prima producţie o vom avea în 2016, dar profiturile importante vor veni în următorii ani, când vom obţine 6-8 tone de afine per hectar“, ne-a mai spus dâmboviţeanul. În prezent, un producător vinde un kilogram de afine cu circa 3 euro.

Un alt model de business în sistem ecologic este creşterea lavandei. Faptul că lavanda poate aduce un profit de până la 20.000 de euro la hectar a stârnit interesul multor persoane, dar nu multe dintre acestea au pus bazele unei astfel de afaceri. Un exemplu este Gabriela Culda, 42 de ani, una dintre persoanele care au mizat pe cultura de lavanda. Ea susţine că nu a ajuns la un profit de 20.000 de euro pe hectar, dar spune că are încasări destul de bune. „O cultură de lavanda îţi poate aduce profit între 1.000 şi 20.000 de euro la hectar. Nu am obţinut 20.000 de euro, dar sunt undeva la jumătatea drumului“, ne-a spus Gabriela.

În 2009, Gabriela Culda a lăsat în urmă jobul din finanţe şi s-a apucat de cultivarea lavandei. A accesat fonduri europene de 25.000 de euro şi a cultivat 4.000 de metri pătraţi cu lavandă. „În 2010, primul an de producţie nu am vândut nimic pentru că nu am avut ce. Cultura nu are rezultate bune în primul an, ne-am mai confruntat şi cu bolile care au afectat-o, şi pe deasupra, au mai avut loc furturi“, ne-a spus femeia de afaceri. Anual, Gabriela reuşeşte să obţină două producţii de lavandă. Prima este recoltată în iunie, iar cea de-a doua în august, care reprezintă, însă, doar 30 – 40% din ce se adună în iunie.

În afară de banii europeni, Gabriela a mai investit încă 20.000 de euro în ultimii ani. Ea spune că anual poate investi până la 5.000 de euro la hectar pentru întreţinerea culturii. În ciuda cheltuielilor, susţine că lavanda este profitabilă. Antreprenoare şi-a dezvoltat această mică afacere împreună cu familia sa. Vinde lavandă în mai multe forme (butaşi, oranemente sau produse handmade). Un sac ce conţine 100 de grame de lavandă costă în jur de 70 de lei. Produsele le vinde prin intermediul târgurilor, sau în urma comenzilor online. Produsele comercializate de clujeancă pornesc de la 10 lei şi pot ajunge la 80 de lei.

În acest an, Gabriela intenţionează să mai acceseze şi alte fonduri europene, astfel încât să ajungă să cultive două hectare de lavandă.


Te-ar putea interesa și: