Agricultorii isi vor incheia asigurari cu bani de la stat

Cu o conditie. Sa fie posesorii unei polite de asigurare a recoltei pe piata privata. Prevederile de mai sus sunt stipulate in Legea nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura. Conform acesteia, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) va beneficia de o suma alocata de la bugetul de stat. Cu banii respectivi MAAP va subventiona primele de asigurare pentru agricultori si va acorda despagubiri pentru culturile si efectivele de animal

Cu o conditie. Sa fie posesorii unei polite de asigurare a recoltei pe piata privata. Prevederile de mai sus sunt stipulate in Legea nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura. Conform acesteia, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) va beneficia de o suma alocata de la bugetul de stat. Cu banii respectivi MAAP va subventiona primele de asigurare pentru agricultori si va acorda despagubiri pentru culturile si efectivele de animale afectate de calamitatile naturale de mari proportii. In categoria acestora din urma intra, in primul rand, seceta excesiva dar si inundatiile pe mari suprafete, ploile abundente sau temperaturile scazute, sub limita de rezistenta a plantelor.
Daca suma alocata din buget si cuantumul subventiilor la primele de asigurare nu sunt precizate, urmand a fi prevazute in alte acte normative, in ce priveste nivelul maxim al despagubirilor, acesta va fi de 70% din cheltuielile efectuate de agricultor pana la data producerii fenomenului. O precizare se impune. Nu toti agricultorii afectati de calamitati vor fi despagubiti, ci doar aceia la care „daunele produse culturilor depasesc 30% din productie”. La care productie se refera legea e greu insa de spus.
„Este vorba despre productia medie estimata pentru zona respectiva si nu de productia realizata de agricultor. Legea nu spune nimic in aceasta privinta dar probabil ca aceste precizari vor aparea in metodologia de aplicare. In privinta procentajului de 30%, acesta poate fi privit ca o fransiza menita sa responsabilizeze cultivatorul”, spune Maura Klassek, presedinte Agras Omniasig.
Una dintre initiatoarele acestei legi, Maura Klassek, considera aparitia ei o masura de protectie sociala binevenita pentru agricultori, cu conditia ca legea sa fie corect aplicata. „La articolul cinci, de pilda, nu sunt specificate riscurile pentru care agricultorul este obligat sa se asigure pe piata privata, ceea ce ar putea crea mari confuzii la acordarea despagubirilor. Statul ar putea refuza sa plateasca daunele, trimitand agricultorul la compania de asigurari privata pentru ca riscul respectiv e prevazut si in polita de asigurare”, declara presedinta Agras-Omniasig. Companiile de profil acopera, in general, pentru culturi, riscurile de aparitie a grindinii, inundatiilor, inghetului timpuriu. Seceta este un risc neasigurabil sau asigurabil doar pe suprafete reduse si in conditiile in care societatea beneficiaza de un contract de reasigurare solid pentru acest risc.
Pe de alta parte, legea nu prevede si o limita minima a sumei asigurate, astfel ca orice agricultor isi poate asigura culturile in mod formal (pentru o suma modica), polita devenind astfel un simplu act la dosar, necesar pentru a putea beneficia de despagubiri de la stat.
In ce priveste constatarea pagubelor, aceasta urmeaza sa fie facuta pe plan local de o comisie numita de prefectul judetului, si din care va face parte primarul, unul sau doi specialisti de la centrul agricol si un delegat din partea organelor judetene ale Finantelor. Specialistii in asigurari agricole considera insa ca o astfel de comisie nu face decat sa incurce lucrurile. „Primarul si reprezentantul Finantelor nu se pricep la agricultura, iar specialistii de la centrul agricol au prea multe interese pe plan local pentru a putea fi obiectivi”, declara reprezentantul unei companii, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Pana la urma, cel care decide daca intr-un an va aloca sau nu fonduri pentru despagubirea agricultorilor ramane statul. Conform legii, despagubirile se acorda numai daca guvernul, la sesizarea MAAP, declara starea de calamitate naturala. Altfel, orice stricaciuni ale recoltelor pe plan local nu sunt luate in considerare. Nu in ultimul rand, trebuie spus ca doar anumite culturi, respectiv cele de interes national (grau, porumb etc) vor face obiectul despagubirii de catre stat. O lista completa a acestora urmeaza sa fie publicata in normele de aplicare.    

Cum se obtin despagubirile?

Art 19. Pentru a beneficia de despagubiri, producatorii agricoli, persoane fizice si juridice, au urmatoarele obligatii:
a) sa declare si sa inregistreze culturile agricole, animalele, pasarile, familiile de albine si pestii, contractele de arendare si concesionare in registrele agricole deschise la nivel de comuna,
oras sau sector al municipiului Bucuresti.
c) sa depuna la primarie o instiintare in scris, cel mai tarziu la 48 de ore de la data producerii evenimentului in cazul distrugerii sau vatamarii culturilor agricole, plantatiilor, ori a rodului viilor, plantatiilor pomicole, de hamei si de arbusti fructiferi, si cel mai tarziu in 24 de ore de la data producerii evenimentului in cazul pieirii animalelor, familiilor de albine si pestilor. In acest ultim caz, instiintarea trebuie sa fie insotita de un act medico-legal din partea medicului veterinar de stat, in care sa se precizeze ca pieirea acestora s-a datorat efectelor produse de fenomene naturale.