Moneda naţională este pusă la grea încercare de nevoile de finanţare ale statului, de instabilitatea politică şi de constrângerile acordului cu Fondul Monetar Internaţional.

Oamenii de afaceri trag un semnal de alarmă, pregă­tindu-şi bugetele de anul viitor pentru un un leu depreciat şi arătând că prognozele luate în calcul de Guvern pentru bugetul de anul viitor sunt prea optimiste. Chiar dacă premisele pentru o întărire a leului ar fi create de scăderea deficitului de cont curent, problemele de finanţare a cheltuielilor statului, mai ales cele apărute în acordul cu FMI, adaugă presiuni suplimentare de depreciere. Oamenii de afaceri se aşteaptă la un curs mediu de 4,47 lei pe euro în 2010, în creştere faţă de anul acesta (4,238 până acum). Bugetul statului se bazează însă pe o apreciere a leului, Guvernul făcându-şi calculele la un curs de 4,2 lei.

Ţinte greu de atins în 2010

Nevoile uriaşe de finanţare a cheltuielilor bugetare obligă Banca Naţională să facă emisiune monetară pentru a pre­­schimba în lei valuta împrumu­tată de la FMI şi Comisia Europeană. Situaţia s-ar putea înrău­tăţi dacă Guvernul nu îndeplineşte condiţi­ile impuse de Fond. „Chiar şi în cazul limpezirii apelor pe plan politic, un nou guvern va trebui să formuleze un buget cu deficit de 5,9%, ceea ce va fi foarte greu având în vedere cheltuie­lile estimate pentru 2010“, spune Vic­tor Safta, director X-Trade Brokers. În plus, la grea încercare e pusă şi răbdarea agen­ţiilor de rating, care pot influenţa încrederea în monedă.

Politicile eronate ale guvernelor perindate la cârma economiei autohtone au creat o pârghie colosală de presiune asupra monedei naţionale prin sumele atrase pentru finanţarea cheltuielilor bugetare.

Cursul mediu din 2009 a ajuns, săptămâna trecută, la 4,2380 lei pentru un euro. Faţă de valoarea medie a anului trecut, de 3,6827 lei, moneda europeană consemnează o apreciere de 15%. În prezent, însă, nu creşterea de cincisprezece procente este cea care îngrijorează, ci perspectivele pe termen mediu şi lung ale perechii valutare.

Proiecţiile pe curs au reuşit din nou să divizeze lumea financiară, părerile fiind împărţite între creştere şi scădere. În timp ce managerii companiilor văd un leu supraapreciat, reprezentaţii sistemului bancar sunt de părere că moneda naţională mai are loc de creştere faţă de euro. Cu un singur lucru par să fie toţi de acord: presiuni asupra leului există şi vor exista în continuare.

Din perspectiva fundamentelor economice, leul nu pare să aibă prea multe probleme. Analiştii consideră că moneda naţională este uşor subapreciată în condiţiile în care principalul element de presiune, deficitul de cont curent, s-a ajustat chiar mai mult decât era nevoie. Deficitul de cont a scăzut cu 78,6% în primele opt luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă din 2008, coborând până la 2,45 miliarde euro, conform datelor BNR. Principala componentă a rămas deficitul comercial, diferenţa dintre importuri şi exporturi, care a ajuns la 3,9 miliarde euro, fiind în scădere cu 68,6%.  Lipsa din contul curent a fost finanţată integral de investiţiile  directe ale nerezidenţilor, care s-au ridicat la 3,15 miliarde euro. „În condiţiile în care fundamentele economice nu s-au agravat în ultima perioadă, ba chiar dau semne de uşoară redresare, presiunile pe cursul de schimb apar din incertitudinile în ceea ce priveşte acordul cu organismele internaţionale şi temerile legate de derapaje ale deficitelor în perioada următoare“, spune Dragoş Cabat, mana­ging partner eFin.ro.

Estimări puţin mai bune pentru 2010

Optimism în legătură cu indicatorii macroeconomici avem şi din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a revizuit în scădere prognoza deficitului de cont din 2010, de la 6,5% la 5,6%, iar pentru acest an se aşteaptă la 5,5%. Îmbunătăţirea prognozelor este în linie cu estimările Comisiei Europene asupra evoluţiei economiei Uniunii în următorii doi ani, fiind aşteptată o ieşire din criză încă din acest an şi o redresare progresivă în continuare. De redresarea UE se leagă şi creşterea economică a României, reprezentantul FMI, Jeffrey Franks, declarând că se aşteaptă ca prima sursă de revenire de anul viitor să vină din partea exporturilor.  Din păcate, până la creşterea exporturilor de anul viitor mai este ceva timp, iar până atunci, leul are de suferit dacă România nu primeşte sau se amână prea mult următoarea tranşă de împrumut de la FMI. „Lipsa de angajament politic în recuplarea la condiţiile acordului cu FMI poate fi un factor de presiune asupra cursului“, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen.

BNR tipăreşte bani pentru statul român

Problemele legate de acord ar putea fi însă mult mai mari, în opinia altor analişti. „Întârzierea sau neacordarea celei de-a treia tranşe de împrumut poate arunca în aer atât economia României, cât şi moneda naţională, din păcate, pe termen lung“, consideră Victor Safta, directorul X-Trade Brokers România. Acesta adaugă că în cazul în care euro depăşeşte pragul de 4,33 lei, va încerca să ajungă la 4,5 lei şi apoi la 5 lei, singurul sprijin posibil fiind intervenţiile susţinute ale BNR. Ajutorul dat de BNR monedei naţionale ne duce însă la una dintre principalele pârghii de presiune asupra cursului, mai puţin discutată de analişti, anume emisiunea de masă monetară sau, mai simplu, tipărirea de bani.

Practic, statul român este vinovat pentru această situaţie. Nevoia acută de bani pentru finanţarea cheltuielilor bugetare şi posibilităţile reduse de accesare a unor fonduri externe au obligat Guvernul să se împrumute de pe piaţa internă. Inclusiv banii de la FMI şi de la Comisia Europeană au ajuns în fondurile de salarii şi pensii. Însă, banii nu ajung direct în buzunarele statului, ci se opresc la BNR. Problema este că banca centrală trebuie să facă emisiune de masă monetară ca contraparte a acestor sume, mărind numărul leilor din piaţă. „Atunci când Ministerul Finanţelor primeşte bani în valută de la Comisia Europeană şi de la FMI, acei bani sunt schimbaţi cu BNR contra lei, şi BNR face într-adevăr emisiune monetară“, spune Ionuţ Dumitru, care adaugă că „BNR are însă un control bun al lichidităţii, prin operaţiuni în piaţă.“

Cu alte cuvinte, Banca Naţională trebuie să găsească modalităţi de sterilizare a excesului de monedă din piaţă, exces provocat de măsurile eronate ale Guvernului. „Suntem într-o situaţie care ne conduce la concluzia că vor fi ceva fluctuaţii ale cursului, dar sunt convins că BNR are experienţa necesară să-l domolească“, spune şi Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. Practic, banca centrală ar trebui să rămână ultima redută în calea unei deprecieri masive a leului.

Economia reală e mai pesimistă

Televiziunea The Money Channel a realizat un sondaj în rândul oamenilor de afaceri, pentru a afla estimările acestora referitoare la indicatorii macroeconomici din 2010. „Concluziile sondajului arată că oamenii de afaceri sunt mai degrabă pesimişti în legătură cu evoluţia cursului de schimb“, se arată într-un comunicat. Conform răspunsurilor, peste 400 de manageri din totalul de 500 de chestionaţi au spus că bugetele pentru anul viitor au fost făcute la un curs mediu de 4,47 lei pentru un euro, mai mare decât cel luat în calcul la construcţia bugetului de stat, de numai 4,2 lei. Totodată, afaceriştii români se pregătesc pentru o majorare a veniturilor angajaţilor de 4%, aşteptându-se la o creştere a cifrei de afaceri de circa 10%.

Cu toate acestea, managerii sunt de părere că produsul intern brut va scădea cu aproximativ 0,05%, infirmând şi estimările organismelor internaţionale.

„Percepţia este un element determinant în evoluţia cursului, pentru că poate alimenta un comportament de cumpărare de euro şi vânzare de lei chiar şi la nivelul populaţiei, nu numai la cel al speculatorilor“, arată Ionuţ Dumitru. Instabilitatea politică, măsurile economice eronate ale Guvernului (interimar sau nu) şi aşteptările negative legate mai ales de nivelul şomajului din perioada următoare sunt elementele care au convins oamenii că leul se află la un nivel nesustenabil. „Pare oarecum bizar că o serie de factori de decizie nu văd că, practic, România se află aproape de starea de haos politic şi economic, care, de obicei, aduce cu sine şi haosul social, aşa cum s-a întâmplat în Argentina în 2001“, spune Victor Safta. „Neacordarea unei tranşe FMI a contribuit la devalorizarea cu circa 50% a pesoului argentinian în numai câteva luni.“

184-41408-1011_ionutdumitru_45_c.jpgAtunci când Ministerul de Finanţe primeşte bani de la CE şi FMI, acei bani sunt schimbaţi cu BNR contra lei, iar Banca Naţională fa­ce emisiune monetară.
Ionuţ Dumitru, economist-şef, Raiffeisen Bank

4,47 lei pentru un euro este cifra avansată de oamenii de afaceri referitor la cursul mediu de anul viitor, conform unui sondaj al The Money Channel

184-41409-1011_victorsafta_45.jpgÎntârzierea sau neacordarea celei de-a treia tranşe de împrumut poate arunca în aer atât economia, cât şi leul.
Victor Safta, direcor X-Trade Brokers România

Euro, tot mai scump

15% Este deprecierea monedei naţionale în raport cu euro, la nivelul mediu anual, în 2009 faţă de anul trecut. Cursul a urcat de la 3,6827 lei/euro la 4,238 lei.

184-41410-1011_grafic_45.jpg

Te-ar putea interesa și: