Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

Afaceri autohtone pornite de la zero, vândute pe şase zerouri

Autor: | | 2 Comentarii | 1312 Vizualizari

Sute de companii româneşti pornite de la zero şi-au găsit noi proprietari în ultimul deceniu. Mulţi dintre fondatori au rămas în lumea afacerilor, încercând să repete lovitura. Lipsa de fonduri. Deşi nu este recunoscut întotdeauna, acesta este principalul motiv pentru care antreprenorii autohtoni au decis să cedeze controlul companiilor pe care le-au înfiinţat. În alte cazuri, oamenii de afaceri au nevoie, pur şi simplu, de alte provocări - un business stabil sau monot

Sute de companii româneşti pornite de la zero şi-au găsit noi proprietari în ultimul deceniu. Mulţi dintre fondatori au rămas în lumea afacerilor, încercând să repete lovitura.

Lipsa de fonduri. Deşi nu este recunoscut întotdeauna, acesta este principalul motiv pentru care antreprenorii autohtoni au decis să cedeze controlul companiilor pe care le-au înfiinţat. În alte cazuri, oamenii de afaceri au nevoie, pur şi simplu, de alte provocări - un business stabil sau monoton fiind considerat insuficient de stimulant. Uneori, aceştia schimbă cu totul domeniul de activitate şi chiar şi modul în care interacţionează cu lumea afacerilor. „Există exemple de antreprenori care, după vânzare, devin business angel sau încep să acţioneze ca fondurile de investiţii, cumpărând pachete semnificative de acţiuni în companii, angajând management şi aşa mai departe“, spune Silviu Prună, Investment Officer la AIG Capital Management.

Indiferent care ar fi motivaţia reală a exitului, acesta are loc pe sume din ce în ce mai mari. Dacă în urmă cu câţiva ani o societate de asigurări ca Unita se vindea cu 11 milioane de euro, BT Asigurări, cu o cotă de piaţă similară, s-a tranzacţionat de curând cu 90 de milioane de euro.

Întrebarea pe care şi-o pun mulţi oameni de afaceri este dacă, în astfel de condiţii, merită să vândă sau să mai aştepte creşterea pieţei. Sunt destule exemple de refuzuri pe care acum antreprenorii le regretă. Desigur că există, întotdeauna, alternativa ieşirii pe piaţa de capital. Însă această mişcare presupune demersuri complicate şi respectarea unor standarde financiare ridicate, în faţa cărora mulţi oameni de afaceri autohtoni dau înapoi.

TRANZACŢII Peste două miliarde de euro. Atât au încasat, în ultimii zece ani, antreprenorii români care au cedat controlul companiilor pe care le-au înfiinţat. În cele mai multe cazuri, cumpărătorii pachetului majoritar au fost fie concurenţi străini, fie fonduri de investiţii dornice să multiplice banii clienţilor.

Bănci, societăţi de asigurări, companii de telecomunicaţii, reţele de retail, fabrici de alimente sau materiale de construcţii, posturi de radio şi TV, firme de IT, companii de pază sau de curierat, agenţii de turism - aproape că nu este domeniu în care să nu fi avut loc o tranzacţie majoră pentru achiziţionarea unui start-up. Sute de companii autohtone, pornite de la zero cu resurse româneşti, s-au dovedit suficient de atractive pentru a fi achiziţionate cu milioane de euro (uneori zeci, alteori chiar sute de milioane) de către reprezentanţii competiţiei (fie ei străini sau români), de fonduri de investiţii sau de oameni de afaceri care, pur şi simplu, doreau să-şi diversifice portofoliul.

Ce îl poate determina, însă, pe un antreprenor să vândă afacerea în care a investit, de cele mai multe ori, ani întregi de muncă, talent şi emoţii? „Este un proces obiectiv. Avem exemple de companii care au crescut de la foarte puţin, datorită abilităţilor manageriale şi intuiţiei oamenilor de afaceri, până în momentul în care sistemul instituţional românesc nu le mai permite să se dezvolte“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Silviu Prună, investment officer la fondul de investiţii AIG Capital Management, crede că în spatele multor vânzări sunt oamenii de afaceri care caută noi provocări. „Unora, pur şi simplu, nu le plac businessurile prea stabile şi preferă să vândă pentru a putea începe afaceri noi, a-şi asuma riscuri noi. Alţii devin business angel sau încep să acţioneze ca fondurile de investiţii, cumpărând pachete semnificative de acţiuni în companii, angajând management şi aşa mai departe“, explică el. În alte cazuri, afirmă Prună, e posibil ca vânzarea să aibă loc după ce devine vizibilă o tendinţă de creştere a competitivităţii şi de scădere a profitabilităţii pe piaţa pe care activează. Nu trebuie uitaţi cei care se apropie de o vârstă la care încep să-şi facă probleme de succesiune, câteodată descendenţii nefiind deloc interesaţi de afacerea părinţilor, şi nici cei care pur şi simplu au obosit şi vor să se retragă.

O trăsătură comună multor fondatori de afaceri româneşti este că îşi supraevaluează businessul. „Ceea ce nu e de neînţeles, ţinând cont că uneori se identifică cu el. Doar că asta întârzie fructificarea lui“, mai adaugă Silviu Prună.

Gabriel Mardarasevici

106-13924-0809_mardarasevici_22.jpg„Întotdeauna poţi descoperi că se putea face mai bine. Doar matematica este o ştiinţă perfectă“. Acesta este răspunsul pe care ni l-a dat Gabriel Mardarasevici, omul de afaceri care a vândut, în 2005, Radix companiei americane Ness Technologies, când l-am întrebat cum vede astăzi tranzacţia încheiată în urmă cu trei ani. „Nu sunt adeptul regretelor. Consider că lucrurile au fost făcute bine şi că au reprezentat măsura lucrurilor aşa cum ştiam eu să le fac atunci“, mai spune omul de afaceri.

106-13925-0809_mouse_22.jpgDe ce a vândut? Spune că a urmărit întotdeauna tendinţele din ţări precum Cehia şi Ungaria şi a luat decizia după ce a observat că mulţi oameni de afaceri care nu vânduseră la momentul potrivit eşuaseră, şi „mi-ar fi părut rău să văd Radix aşa“. Valoarea tranzacţiei a fost de patru milioane de euro, operaţiunea făcând parte din strategia de extindere a Ness pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. Cumpărătorul a fost ales datorită mai multor puncte pe care cele două firme le aveau în comun, printre care şi colaborarea cu SAP şi Microsoft. Mardarasevici a rămas la conducerea companiei, redenumită Ness România, până la 1 iunie 2008. Şi nici de-acum nu se va despărţi de fimă, dar va acorda o atenţie mai mare celorlalte investiţii ale sale.

Silviu Prigoană

106-13926-0809_prigoana_22.jpgCunoscut mai ales ca deţinător al companiei de salubritate Rosal, Silviu Prigoană a început să investească masiv în media în 2001, când a înfiinţat Realitatea TV. În 2003, a lansat TV Sport, urmat de Etno TV şi Taraf TV. În paralel, Prigoană a participat, deţinând 10% din acţiuni, la constituirea Digital Cable Systems (DCS), care a lansat serviciul direct to home (DTH) Max TV. Prigoană deţine şi licenţe pentru alte două canale, Meteo TV şi Manele TV, care ar urma să fie lansate în curând.

106-13927-0809_tv_22.jpgÎn urmă cu cinci ani, o firmă elveţiană, Bluelink Communicazioni, a preluat 55% din Realitatea TV, 25% din acţiuni trecând în proprietatea Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente (FSLI) Petrom, organizaţie controlată de Liviu Luca, apropiat al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Între timp, implicarea celor doi în postul de ştiri a devenit mult mai transparentă. Prigoană nu a vrut niciodată să spună cât a primit pentru Realitatea, însă au fost comunicate preţurile pentru TV Sport (preluat de Media Pro pentru 8,7 milioane de euro) şi DCS (cumpărată de AIG CP cu 45 de milioane de euro, conform unor surse, respectiv cu 64 de milioane de euro, conform altora).

FLORIN ANDRONESCU

106-13928-0809_andronescu_22.jpgCu mai bine de 15 ani în urmă, omul de afaceri investea 300.000 de dolari în ceea ce avea să devină primul lanţ naţional de retail de produse electronice şi electrocasnice. Puţini mai ştiu azi că Flanco înseamnă, de fapt, Florin Andronescu Company. În 1996, acesta a atras în afacere două fonduri de investiţii, Oresa Ventures şi Danube Fund, ulterior cel dintâi preluând controlul afacerii, prin achiziţionarea  pachetului majoritar în schimbul a un milion de dolari. „Probabil că am vândut prea ieftin, dar astea erau condiţiile de piaţă atunci, trebuia să ne extindem“, mărturisea Florin Andronescu pentru Capital.

106-13929-0809_dvd_22.jpgAdevărata afacere cu care omul de afaceri a dat lovitura a fost însă compania de consumer finance Credisson, înfiinţată în 2003 împreună tot cu Oresa Ventures şi vândută trei ani mai târziu pentru 47 de milioane de euro, din care partea lui Andronescu a fost de 9,4 milioane. Alte circa 7,5 milioane de euro i-a încasat în urma vânzării ultimelor participaţii la Flanco, către Flamingo Internaţional, ceea ce înseamnă că faţă de valoarea investiţiei iniţiale în Flanco Florin Andronescu şi-a scos banii de 25 de ori. În prezent, deţine clinicile private Sanador şi are investiţii în zona serviciilor financiare.

HORIA CIORCILĂ

106-13931-0809_ciorcila_22.jpgClujeanul a participat la înfiinţarea unora dintre cele mai de succes afaceri din România: Astral Telecom, Banca Transilvania sau BT Asigurări. Firma de telecomunicaţii, înfiinţată cu o investiţie iniţială de 20.000 de dolari şi ajunsă, în câţiva ani, una din primele 20 de companii de profil din Europa, a fost preluată, în 2005, de UPC, pentru circa 350 de milioane de euro. Lui Ciorcilă i-au revenit cam 15 milioane de euro pentru cele 4,29 procente deţinute. BT Asigurări a fost şi ea vândută, cu 90 de milioane de euro, către francezii de la Groupama în toamna anului trecut. Banca Transilvania, aflată încă în proprietatea unui grup de acţionari români, a fost estimată, în vara anului trecut, la 1,7 miliarde de euro.

106-13932-0809_antena_22.jpgDacă ar vinde pachetul de 5% deţinut, Ciorcilă ar câştiga 86 de milioane de euro. BT deţinea 25% din capitalul Asiban, companie de asigurări vândută, în această primăvară, tot către Groupama, pentru 350 de milioane de euro.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.