„Totul este excepţional. În sensul că se remarcă în această toamnă tendinţe noi, tendinţe noi pe piaţa dobânzilor, tendinţe noi pe piaţa inflaţiei, pe piaţa preţurilor, tendinţei noi în cursurile valutare. Aceste tendinţe sunt globale şi este normal să le resimţim şi noi”, a declarat Vasilescu. 

În ceea ce priveşte evoluţia ascendentă a dobânzilor, acesta susţine că ea ar putea fi generată de încheierea epocii dobânzilor joase. 

„Suntem în 2017, septembrie. Ne uităm cum a evoluat ROBOR-ul de-a lungul acestei luni începând de la 1 septembrie şi până astăzi, 29. O să vedem că s-a plecat de jos, în sensul că ratele au fost zile întregi în această lună sub 1%. Exact la jumătatea lunii, în 15 septembrie, s-a tras linie, a fost marcat atingerea nivelului de 1% şi apoi ROBOR-ul (la trei luni n.r.) a început să crească accelerat. De la 1% la 1,04%, apoi la 1,05%, 1,06%, la 1,11%, 1,14%, 1,25%, 1,46%, 1,58%, astăzi. În general la noi, când se produc astfel de creşteri, se produce o agitaţie. Sunt voci care spun imediat iată sunt creşteri mari, ROBOR-ul va determina o reaşezare a dobânzilor la creditele în derulare, oamenii vor plăti mai mult, cei care au credite şi aşa mai departe. Fără să înţelegem exact ce se întâmplă s-ar putea ca în faţa acestor voci zgomotoase să intervină un soi de îngrijorare, dar ia să vedem ce se întâmplă în realitate. În primul rând, pe toată planeta, din America până în Japonia sunt tendinţe care arată că epoca dobânzilor joase, unele foarte joase, la nivelul zero, se cam încheie”, a explicat Vasilescu. 

Potrivit sursei citate, o serie de state cunosc frământări legate de majorarea dobânzilor, inclusiv de majorarea dobânzilor interbancare. 

„În aceste condiţii sunt foarte mulţi actori ai pieţei care se străduiesc să nu fie prinşi descoperiţi, la niveluri mai joase decât cele care vor fi atinse şi atunci încearcă o repoziţionare pe piaţă. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, toamna însăşi este un anotimp al creşterilor: cresc preţurile, cresc dobânzi, cresc ratele pieţei valutare. Acesta se întâmplă toamnă de toamnă şi toamna aceasta nu face excepţie. În aceste condiţii este normal să vedem că iată ROBOR-ul a urcat, dar nu foarte mult”, a afirmat Vasilescu. 

 

În opinia consultantului de strategie la BNR, evoluţia cursului valutar ar putea fi pusă, printre altele, şi pe seama inflaţiei. 

„Cursul şi el are mişcări asemănătoare toamna. Cam în fiecare toamnă, cursul a avut uşoare deprecieri. Şi în toamna aceasta vedem o depreciere. Poate că legată şi de tendinţele privind ratele dobânzilor, dar în acelaşi timp şi de tendinţele de evoluţie ale inflaţiei. Pentru că toată lumea a trecut prin momente de inflaţie negative, aceste momente de inflaţie negative au determinat şi niveluri mai joase ale cursurilor valutare şi nu au durat câteva luni astfel de evoluţii, ci au durat ani. Noi ne-am luptat cu inflaţii negative doi ani, 2015 şi 2016. Abia de la 1 ianuarie 2017 am văzut inflaţia evoluând în sus, dar suntem departe de nivelul optim de 2%. Este posibil ca în decembrie să ajungem la 2%. Important va fi ca în momentul în care ajungem la 2% să considerăm aceasta un cap de pod cucerit şi va trebui să fie apărat cu străşnicie”, a mai spus Adrian Vasilescu. 

Potrivit datelor BNR, leul a continuat să deprecieze uşor în faţa monedei unice europene, cotaţia stabilită vineri de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,5991 lei, în creştere cu 0,01 bani, comparativ cu anunţul de joi, conform căruia un euro valora 4,5990 lei şi similar cu cel de miercuri, de 4,5991 lei. 

Cotaţia record a fost înregistrată în urmă cu 5 ani, pe 3 august 2012, de 4,6481 lei. 

ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, era vineri pe piaţa interbancară la nivelul de 1,58% la trei luni, faţă de 1,46% în şedinţa de joi şi faţă de 0,87% la începutul anului.

SURSA: Agerpres