Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe și ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a numărat printre participanții la masa rotundă „Piața construcțiilor în 2025. Provocări și soluții” organizată de revista Capital.

Deputatul a prezentat în cadrul evenimentului o serie de informații mai puțin cunoscute despre piața construcțiilor. „Când am ajuns la Finanțe și am început să ne luptăm cu evaziunea fiscală, în rapoartele pe care le-am primit de la ANAF la risc fiscal ridicat mi-au apărut construcțiile. 15.000 de dezvoltări imobiliare, mici sau mari. 15.000 cu o valoare de 12 miliarde de euro, care nu erau, oarecum, monitorizate. Și care erau cea mai mare parte pe persoană fizică. Cartiere întregi. Atunci a fost un soi de dezbatere publică. Oamenii au fost un pic contrariați de ce introducem la risc fiscal ridicat construcțiile rezidențiale”, a explicat Câciu.

Fostul ministru de Finanțe a invocat exemplul în contextul noii Legi Nordis. „Îi zice «Nordis» pentru că este cel mai apropiat scandal. Dar 15.000 de cazuri erau atunci. Ele s-au diminuat în timp. Dar la masa rotundă trebuie să stăm cu toții, pentru a evita suprareglementarea. Pentru că prima reacție este: «Haideți să intrăm cu haiducie, cu legalitate, cu reglementări peste reglementări». Dar la un moment dat sufoci absolut tot ce înseamnă concurență.”

Nu suprareglementare, ci criterii mai clare

Cristian Stancu, administratorul dezvoltatorului imobiliar MRS Residence, a nuanțat modul în care statul trebuie să intervină în sectorul construcțiilor.

„Reglementarea nu ar însemna să limiteze sau să fie doar câțiva dezvoltatori. Ci doar să existe câteva criterii care să asigure cumpărătorul că nu va veni unul care nu are niciun fel de tangență cu domeniul respectiv. Care nu are cum să determine un preț, să își facă niște calcule, să vadă niște riscuri aferente proiectului respectiv”, a precizat antreprenorul, la intervenția lui Adrian Câciu.

În opinia sa, piața construcțiilor capătă astfel un mai mare nivel de credibilitate. De asemenea, se contribuie și la profesionalizarea pieței și prevenirea apariției dezvoltatorilor ad-hoc. „Dacă aveți bani și luați pur și simplu echipe, ca să vă iasă mai ieftin, să ieșiți într-un cost mai bun, unde mai este modelul de bună guvernanță? Cum se mai face business-ul sănătos?”, a punctat Cristian Stancu.

O nevoie uriașă

În contextul evoluției pieței construcțiilor, care a scăzut anul trecut, Adrian Câciu a subliniat potențialul de dezvoltare al acesteia.

„Nevoia de investiții în România pe partea aceasta este situată undeva la peste 700 de miliarde de euro. La momentul actual, sunt angajate în jur de 200 de miliarde de euro. Atâta putem. Și așa acestea ne produc deficit”, a declarat deputatul, care este vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

În opinia sa, scăderea pieței construcțiilor din 2024 este un fenomen conjunctural. La care contribuie mai mulți factori. „Avem o cerere foarte mare de materiale de construcții pe piața europeană. Avem o creștere mare de prețuri. Avem dependențe de lanțuri de aprovizionare, care se distorsionează de la o zi la alta. (…) Și orice eveniment geopolitic poate să le disturbe”, a explicat fostul ministru.

Cum stăm cu fondurile europene

Un alt subiect abordat de Adrian Câciu în cadrul mesei rotunde organizate de revista Capital a fost cel al fondurilor europene. Potrivit acestuia, din exercițiile financiare anterioare au rămas proiecte care urmau a fi finalizate în valoare de circa 3 miliarde de euro. „Iar guvernele au găsit soluția de a le finaliza și de a le finanța, chiar dacă de la bugetul de stat, astfel încât autoritățile locale să poată să le ducă la bun sfârșit. În mare parte, 80%, sunt investiții fizice”, a precizat deputatul.

Fostul ministru de Finanțe a prezentat și o serie de date despre noua perioadă de programare și PNRR. „La acest moment, dacă nu mă înșel, suntem undeva la un grad de contractare de vreo 40 de miliarde de euro pe noua politică de coeziune pe fonduri structurale, din 46, cât avem la dispoziție. Și contractarea continuă la colegul meu, dl Boloș. 40 de miliarde de euro sunt deja contractate. Sunt deja intrate în țară vreo 3 miliarde de euro. Pe PNRR, și aici o să vă surprindă, la o anvelopă totală de 28,5 miliarde de euro, valoarea contractată este de 40 de miliarde de euro”, a declarat Adrian Câciu.

Prioritizare, dar cu atenție

Conform acestuia, anvelopa totală pe fonduri europene în prezent este de aproape 90 de miliarde de euro. La care, dacă se adaugă și celelalte programe, ajunge spre 150 de miliarde de euro. „Vorbim de construcții nerezidențiale – construcții inginerești, dar și de utilitate publică, cum sunt spitale, școli, grădinițe etc. Din această perspectivă, angajamentul este mare. Este vorba doar de a-l păstra și de a ne duce într-o viteză mai mare. Avem constructori din ce în ce mai serioși. Piața i-a triat, este o chestiune normală”, a subliniat Adrian Câciu.

În acest context, deputatul consideră că sectorul construcțiilor din România este bine consolidat și dezvoltat. „Suntem într-o zonă dezvoltată față de trecut. Cu un potențial uriaș de dezvoltare. Suntem și în zona în care constatăm că avem nevoie de o reglementare. Dar una prietenoasă, pozitivă, pentru a continua această dezvoltare în context sustenabil”, a detaliat acesta.

Adrian Câciu a punctat și subiectul prioritizării investițiilor statului în domeniul lucrărilor de construcții. „Sunt total de acord cu prioritizarea investițiilor. Aș vrea însă să ne ferim întotdeauna de a intra în paradigma contabilă a banilor. De a privi banii înaintea obiectivului pe care îl avem. Pentru că noi acum facem investiții pe care trebuia să le facem în urmă cu 15 ani. Chiar suntem în zona basic a unor investiții pe care alte țări le-au făcut.”