Victor Socaciu s-a născut pe 14 ianuarie 1953, la Braşov și a fost un mare cântăreț de muzică folk, realizator de televiziune, dar și parlamentar. El a pășit în lumea muzicii în grupul Zodiac, încă din perioada în care se afla la școală.

Primul său concert cu trupa l-a susținut în anul 1970. În ceea ce privește studile sale, muzica l-a condus încă din perioada adolescenței. Acesta a urmat cursuri de chitară clasică la Şcoala populară de artă, iar în 1978, a absolvit Facultatea de Electromecanică.

Debutul său a fost în anul 1974, în Cenaclul Flacăra, iar un an mai târziu, deja se auzea pe radio cu piesa „Nălucile amintirilor”. Ulterior, în 1976, a debutat și în televiziune, cu „Oltule”.

Totodată, el a fost și un compozitor de mare succes. A compus muzică pentru spectacole, dar și teatru, iar din 1991, a pus bazele concursului folk „Om Bun”. În același timp, Victor Socaciu a participat în mai multe rânduri la festivalul de la Mamaia şi a susţinut turnee în URSS, China, Germania, dar şi SUA şi Anglia.

Referitor la cariera sa din televiziune, în perioada 1997 – 1999, Socaciu a realizat şi produs emisiuni la TVR şi Naţional TV. De cealaltă parte, pe domeniu politic, el a fost deputat în Parlamentul României, în legislatura 2008 – 2012, ales pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator.

Victor Socaciu a fost și cel care a compus imnul echipei Rapid. Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, declara la un momentdat cum a apărut acest imn, dar și ce rol important a avut colegul său Victor Socaciu. Potrivit acestuia, totul ar fi început în 1980

Victor Socaciu și imnul Rapidului

„Acest imn s-a născut foarte simplu. Era iunie 1980, eram la redacția Flacăra, tata ne-a luat în mașină pe mine, aveam 11 ani, pe Victor Socaciu, care era tânărul folkist de atunci și pe care-l lua peste tot, scriau și făceau împreună lucruri frumoase pentru cenaclul Flacăra, pe Ovidiu Ioanițoaia, gazetar sportiv la revista Flacăra, și pe Victor Niță, tot de la Revista Flacăra.

Am ajuns la stadionul Giulești. Nu era zi de meci, era o zi în care Flacăra juca fotbal la poarta dinspre tunel, dinspre Teatrul Giulești. Ne încălzeam, urma să înceapă o miuță și tata, în timp ce dădeam în minge, i-a zis lui Victor Socaciu: «Victore, du-te și ia chitara de la mașină! E prea frumos momentul ca să nu scriem un cântec”, a declarat acesta.

El a mai menționat că Victor Socaciu a fugit la mașină să aducă chitara, aceștia neavând versuri sau inspirația potrivită, însă odată cu notele, a apărut și conținutul imnului. Andrei Păunescu mai preciza că Victor Socaciu a fost cel care a scris muzica, iar tatăl său a dictat versurile.

„Reamintesc: Rapidul era în Divizia B. Se luptase cu un an înainte cu Scorniceștiul, atunci abia pierduse lupta pentru promovare cu Progresul, parcă. Până s-a dus Victor Socaciu la mașină să ia chitara, nu exista muzică, nu exista nimic, nu existau versuri, tata i-a zis lui Ovidiu Ioanițoaia:

«Ovidiu, ia o hârtie!». Ioanițoaia nu avea hârtie cu el că veniserăm să jucam fotbal. A luat un șervețel, o chestie, un carton de mici, nu știu ce, ce era pe acolo prin așa-zisul tunel, la intrarea spre vestiare și tata i-a spus: «notează!»

«Suntem peste tot acasă / Porțile ni se deschid / Nu-i echipă mai frumoasă și iubită ca Rapid».

Uite, am în față, cu scrisul lui Ovidiu Ioanițoaia, hârtia de atunci. Apoi, Victor Socaciu a luat chitara, a scris muzica, tata a continuat să dicteze versurile la celelalte strofe și așa mai departe”, mai declara el.