Victor Socaciu, în vârstă de 68 de ani, este artist și autor a peste 300 de piese vocal-instrumentale şi generice muzicale radio şi TV. Pe lângă această activitate, Victor Socaciu a fost și deputat PSD în legislatura 2008-2012.

Victor Socaciu s-a căsătorit de trei ori și tot de trei ori a divorțat. Prima soție a fost Doina, apoi a urmat căsătoria cu actriţa Cornelia Pavlovici. 12 ani au fost împreună. Artistul a mai fost căsătorit 16 ani cu Marina Almăşan, cu care are un băiat, pe Victoraş. Victor Socaciu, din 2016, are o nouă soție, pe impresara lui, Brândușa Simion.

Muzician, compozitor, cântăreţ, chitarist, realizator şi prezentator TV, dar şi politician şi apoi diplomat, Victor Socaciu s-a stins din viaţă într-un spital din Bucureşti. Încă din luna septembrie starea sa de sănătate se agravase.

„O inimă mare a încetat să mai bată. Un suflet nobil s-a ridicat la cer. Anunțăm cu nemărginită durere stingerea din viață a celui care a fost soț, tată, bunic, un artist de geniu și un simbol al dragostei de neam: Victor Socaciu. Dumnezeu să-l primească în Împărația Sa alături de cei drepţi!” a transmis fiica artistului, Ana – Maria Socaciu, într-un mesaj postat pe Facebook.

Născut pe 14 ianuarie 1953 la Brașov, Victor Socaciu a provenit dintr-o familie de oameni simpli, dar „foarte deschiși”, după cum spunea chiar artistul în biografia sa, unde a mărturisit că era atât de impresionat de romanțele pe care i le cântau părinții săi, încât se ascundea sub masă și plângea – chiar dacă nu înțelegea ce însemna o iubire trecută.

„Atracția mea față de folk a început în anul 1972, când l-am auzit la radio pe Mircea Florian cântând. El a fost cel care mi-a atras atenția asupra folk-ului autohton.

Mai citeam despre folk în revistele din acele vremuri. Și am început să scriu și eu cântece. Cred că era locul în care mă puteam desfășura cel mai bine. Când eram în liceul, scrisesem un cântec care se numea „Frizerul”. Asta ca reacție la faptul că directorul școlii, de câte ori făceam un pocinog, ne tundea pe toți. Asta era măsura disciplinară pe care o lua. Și eu am scris atunci cântecul „Frizerul” și, bineînțeles că am devenit figura centrală a liceului, fiindcă era chiar un act de curaj să protestezi pe vremea aceea, și mai ales, să dai în director să să-l iei la mișto.

Ori folk-ul era tocmai reacția la tot ce se întâmpla în jur, la bine și mai ales la rău. Și mi se potrivea ca o mănușă genul ăsta. Și am scris cântece care circulau în mediul universitar brașovean. Exista atunci moda cenaclurilor, iar la Brașov se înființase Cenaclul Dacia-Felix, înainte chair să apară Cenaclul Flacăra. Și cântam atunci un cântec care avea ca refren „va veni o zi, când fiecare va simți că a devenit o țintă”…”, scria Victor Socaciu în biografia postată pe site-ul său.