Curtea de Conturi, recomandări de reducere a discrepanțelor privind numărul de medici

Curtea de Conturi a recomandat reducerea discrepanțelor regionale privind numărul de medici raportat la populație și la nevoile de sănătate, precum și implementarea unor politici de flexibilizare a personalului și de stimulare a performanței prin introducerea unor criterii de performanță.

Aceste recomandări vin în urma unei evaluări a spitalelor din sistemul public național, desfășurată în perioada 2014-2021.

Conform comunicatului emis de autoritatea de audit, obiectivul general al evaluării a fost monitorizarea modului în care unitățile sanitare cu paturi au gestionat resursele umane (personalul sanitar) și infrastructura specifică în această perioadă, având în vedere criteriile de economicitate, eficiență și eficacitate.

68 de spitale sunt construite înainte de anul 1.900

În acest sens, Curtea de Conturi a efectuat acţiuni de documentare la 310 unităţi sanitare spitaliceşti, (31 unităţi din reţeaua proprie a altor ministere, 279 unităţi aflate în coordonarea autorităţilor publice locale) şi o acţiune de audit al performanţei la Ministerul Sănătății.

Conform sursei citate, pe lângă aceste acţiuni, spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii (58 unităţi sanitare spitaliceşti) au făcut obiectul unei misiuni de audit al performanţei ale cărei rezultate au fost prezentate în luna februarie 2023.

„Analiza spitalelor din reţeaua proprie a altor ministere şi a celor aflate în coordonarea autorităţilor locale relevă, în principal, acelaşi tip de deficienţe: unităţi sanitare care funcţionează în clădiri învechite, cu risc seismic, în spaţii improprii desfăşurării activităţii medicale; investiţii insuficiente şi infrastructură subdezvoltată; disproporţia semnificativă dintre cheltuielile de personal şi cele de capital în defavoarea celor din urmă”, se menţionează în raportul Curţii de Conturi.

În ceea ce priveşte clădirile spitalelor, majoritatea unităţilor sanitare spitaliceşti deţin clădiri construite în perioada 1.900-1.970. Conform sursei citate, 68 de spitale îşi desfăşoară diversele activităţi în imobile construite înainte de anul 1.900.

„Din cauza vechimii şi structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcţionează spitalele nu mai corespund cerinţelor impuse de normativele actuale. O mare parte dintre unităţile sanitare cu paturi nu deţin autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, se mai precizează în document.

Raportul sesizează inexistența unui sistem informatic integrat

Curtea de Conturi a remarcat inexistenţa unui sistem informatic integrat la nivelul tuturor structurilor poate conduce la apariţia redundanţei datelor obţinute pe diferite canale, la probleme privind acurateţea informaţiilor furnizate, precum şi a costurilor suplimentare aferente resursei umane implicate în procesul de culegere, transfer şi procesare a datelor.

Referitor la dezvoltarea infrastructurii, aproximativ 46% din totalul spitalelor publice deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN).

„Faţă de anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări: numărul de CT-uri a crescut de aproximativ 2,2 ori, iar numărul de RMN-uri a crescut de aproximativ 3,3 ori; Din numărul total de aparate CT şi RMN deţinute de spitalele din reţeaua MS la finalul anului 2021, 26% dintre aparatele CT şi 17% dintre aparatele RMN au depăşit durata normală de funcţionare. Cu excepţia refuncţionalizării imobilului Spital Clinic de Urgenţă Iaşi pentru amenajarea Institutul Regional de Oncologie Iaşi şi a obiectivul de investiţii „Construire Spital Orăşenesc Mioveni (S+P+6)”, în reţeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021″, se mai spune în document.