În jur de 4% din activul net al fondurilor de pensii private obligatorii a mers către comisioanele administratorilor, în cei aproape zece ani de existență a sistemului, a transmis, pentru Capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Chiar dacă în ultimii doi ani ponderea comisioanelor în totalul activului a depășit randamentele, per ansamblu cei 4% încasați din două comisioane nu ajung nici la jumătate din randamentul mediu anualizat, adică procentul adus în plus din plasarea contribuțiilor celor aproximtaiv 7 milioane de români care au conturi de pensii private. 

Randamentul fondurilor de pensii a fost de aproximativ 9%, per ansamblul celor zece ani.

Ultimele date, ne spun cei de la Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România(APAPR), arată că ponderea comisioanelor încasate în totalul activului net anual a ajuns la 1,1%, nivel aproape similar cu cel din 2017 și de cinci ori mai mic  față de 5,37%, cât era în primul an de activitate, adică 2008. 

Prin comparație, rata medie ponderată de rentabilitate pe ultimii doi ani, așa cum este ea calculată de către ASF a fost de peste 5%, ceea ce înseamnă că și raportat la performanțele din ultima perioadă, comisioanele încasate rămân la jumătate față de randamente.

Într-un stagiu complet de cotizare, arată studiile de specialitate, ponderea totală a contribuțiilor va ajunge la circa 12,21%, sub media celor 42 de sisteme similare care sunt parte ale IOPS (organizația mondială a supraveghetorilor din pensii private) 

Dacă scad contribuțiile, totul se schimbă. Guvernul vrea să le reducă la 0

Datele de mai sus arată, în termeni mai simpli, că fondurile private de pensii au adus un plus pentru românii care le sunt contributori și că teoriil enunțate de diverși reprezentanți ai statului care spun că administratorii mai mult au consumat decât au „produs” nu par să se susțină.

În fapt, potrivit unor studii realizate la nivel internațional, fondurile private de pensii din România au reușit să aducă celor care contribuie printre cele mai mari randamente efective, comparativ cu alte sisteme asemănătoare sau similare din Europa. Calculele celor care au realizat aceste studii se bazează tocmai pe scăderea pe ajustarea sumelor obținute din plasamente cu suma luată din comisioane și cu inflația.

 

” Potrivit unui studiu realizat de Better Finance (federația europeană a asociatiilor consumatorilor de produse financiare) în 2017, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania sunt cele mai performante (randament net real, adica randament minus comisioane minus inflatie) dintr-un panel de 15 state membre UE in perioada 2008-2016. <>, arată raportul Better Finance, care calculează randamentele reale ale fondurilor de pensii (peste inflație) și dupa deducerea tuturor comisioanelor. Raportul analizează performanța sistemelor de pensii private din 15 state membre ale Uniunii Europene, pentru perioada 2000-2017 (sau cele mai vechi date istorice disponibile), reprezentând fondurile de pensii la care contribuie 86% din populația statelor UE”, spun cei de la APAPR.  

După 20 de ani de contribuții, arată un studiu realizat în 2014 de IOPS, comisioanele cumulate vor reprezenta circa 8,67%, iar după 40 de ani (adică în 2048) vor ajunge la puțin peste 16%.

Dacă randamentul primilor zece ani se va menține și în următoarele decade, ponderea comisionului va continua să rămână la jumătate, comparativ cu ranadamentele. 

Așa cum se poate vedea și în tabelul din pagină, ponderea comisioanelor în activul net a scăzut constant de la începutul pensiilor private și, în mod normal ar fi trebuit să continue să scadă, ca urmare a creșterii contribuțiilor, dar și ca urmare a revenirii randamentelor care, în 2017 au marcat un minim istoric. 

Totuși, acest lucru nu se va întâmpla. Cel puțin așa reiese din declarațiile belicoase ale mai multor reprezentanți ai mediului politic.

Atât premierul Viorica Dăncilă cât și ministrul finanțelor Orlando Teodorovici și ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu au arătat că se lucrează la „reformarea” sistemului de pensii.

Cea mai vehiculată informație este aceea că sistemul va fi într-atât de „reformat” încât pilonul II va fi, practic dacă nu desființat, cel puțin blocat complet.

Fără să dea detalii, ministrul finanțelor  a spus că se lucrează la un mecanism prin care oamenii să fie stimulați să își mute contribuțiile de la fondul privat către fondul de stat.

 

Senatorul PNL, Florin Cîțu, a dezvăluit că „mecanismul” la care se gândește ministrul este chiar reducerea la 0 a ponderii de contribuție care merge spre partea privată.

În acest fel, nu doar că randamentele fondurilor vor fi grav afectate(puterea de negociere scăzând substanțial), dar și câștigurile reale vor scădea, în timp chiar sub zero, având în vedere că nivelul comisioanelor va crește ca pondere în activul net.

Statul se folosește și de un context favorabil,  în condițiile  care, pentru moment,  pare să reușească să ofere pensionarilor un venit bun, comparativ cu ultimul salariu. Datele Eurostat plasează România pe locul 5 în Europa din acest punct de vedere, depășită clar doar de Luxemburg și aproape egală cu Franța, Italia și Ungaria. Rata de înlocuire a salariului cu pensia este de 0,66, ceea ce înseamnă că, pe medie, prima pensie reprezintă 66% din ultimul salariu.

Studii: pensia privată, diferența între supraviețuire și trai decent

Prin lege, reprezentanții administratorilor de pensii private nu pot face estimări privind suma ce va fi acumulată la finalul stagiului de cotizare. Totuși, de-a lungul timpului au existat studii care, bazându-se pe experiența țărilor cu o tradiție mai veche în domeniu, au arătat care este importanța pensiilor private.

Un studiu al NN, de exemplu, arăta că pensia privată este singura formă de economisire pentru majoritatea românilor și că, la nivelul anului 2045, ea va aduce pensionarilor circa 10% din ultimul salariu, în condițiile în care, la acel moment, pensia totală nu va depăși 33% din ultimul salariu.  Cu alte cuvinte, pensia privată va fi circa 30% din pensia totală, nivel care poate face diferența dintre o viață decentă și supraviețuire, după cum notează și autorii studiului citat. Pe de altă parte, după cum subliniază și un comunicat recent al Asociației pentru Pensii Private din România (APAPR), evoluția demografică negativă va face ca pensia stat să fie din ce în ce mai greu de susținut.

Concret, pensia oferită de stat nu va mai putea fi susţinută nici măcar la actualul nivel, oricum redus, în condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte pe an ce trece, iar natalitatea este în continuă scădere. Guvernul României şi-a expus public intenţia de a atrage cât mai mulţi cotizanţi către sistemul de pensii de stat, în detrimentul fondurilor private. “Situaţia demografică este extrem de nefavorabilă, iar prognozele recent publicate de Organizaţia Naţiunilor Unite arată că România va înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, adică -17%. Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generaţiilor viitoare de români”, remarcă APAPR.

Te-ar putea interesa și: