Nicolae Ceaușescu a ascuns adevărul despre criza social-economică

Una dintre cauzele transformării unei crize social – economice într-o explozie care a prăbușit întreg regimul comunist din România a fost dezastrul din domeniul comunicării. Nicolae Ceaușescu a optat pentru ascunderea adevărului pe parcursul acelei crize.

La acea vreme, ar fi fost necesar abordarea unei politici curajoase de recunoaștere a crizei în presa oficială. În privința comunicării, ar fi trebuit să fie înlocuite clișeele propagandistice oficiale cu interpretări inteligente, convingătoare, susține Ion Cristoiu.

„Acoperirea realității cu clișee, cu formulări învățate pe de rost e una dintre cauzele victoriei în bătălia cu comunicarea oficială a comunicării din partea dușmanilor lui Nicolae Ceaușescu”, a scris el pe blogul său.

Potrivit spuselor sale, ziaristul Nikolai Moruzov, corespondent al agenției de presă TASS din Rusia, a dezvăluit dilema reporterului străin interesat să afle adevărul despre România lui Nicolae Ceaușescu pus față-n față cu două viziuni partizane:

„Am auzit cele mai contradictorii păreri despre ce se întîmpla în România. Autoritățile au început să-i transforme pe ziariștii străini în propagandiști ai politicii oficiale a lui Ceaușescu, oferindu-le «scenariul» laș al unei țări înfloritoare. Presa occidentală, la rîndul său, răspîndea mitul despre România transformată de un despot sîngeros într-o «închisoare a popoarelor», mit care suferea și el de un primitivism tendențios.

Cum putea un ziarist străin care încerca să rămînă obiectiv și onest să evite alunecarea spre una din aceste două extreme și să vadă o Românie adevărată?”, scria Nikolai Moruzov despre Congresul al XIV-lea din 20/24 noiembrie 1989. Acesta a apărut în serialul intitulat „Corespondentul Agenției TASS care a văzut totul”. El a fost publicat atât în revista Zig-Zag, cât și în revista Expres Magazin în anul 1990.

Delegații evitau presa străină de teama lui Nicolae Ceaușescu

O parte substanțială din descrierea atmosferei de la Congresul al XIV-lea consacrată de Nikolai Morozov a fost comportamentul delegaților în fața ziariștilor străini. Conferințele de presă de atunci s-au dovedit a fi o confruntare între organizatori și ziariștii străini.

„Pe parcursul congresului, pentru ca să fie totul «cum trebuie», s-au organizat și conferințe de presă în cadrul cărora demnitari cu părul cărunt debitau fără nici o jenă niște minciuni sfruntate. La o privire mai atentă însă, pe fețele unora dintre ei, se putea zări cîte o grimasă – semn că nu-și pierduseră totuși complet conștiința.

Alții, dimpotrivă, intraseră bine în rol și jucau teatrul cu un fel de inspirație și chiar cu agresivitate. De regulă, demnitarii lui Ceaușescu reușeau să facă față în două feluri: ori cu ajutorul unei minciuni obraznice și nerușinate, ori înlocuind, mai mult sau mai puțin abil, subiectul discuției. La unele întrebări puse tranșant, ei totuși erau nevoiți să spună: «Această problemă reprezintă un secret de stat, nu pot să vă răspund»”, scria Nikolai Moruzov.

„Teoretic, delegații la Congres făceau parte din elita PCR. Erau toate datele pentru a crede că știau politica partidului, că în orice moment puteau s-o explice și s-o apere în fața oricărui ziarist străin. Cu toate acestea: pe culoarele Congresului se încinge o adevărată întrecere între ziariști și delegați. Ziariștii străini țin neapărat să-i pună în încurcătură pe delegați prin întrebări la care ei se temeau să răspundă.

Delegații la Congres foloseau tot felul de tertipuri pentru a-i evita pe ziariștii străini. Unul consta în refuzul de a răspunde. Erau toți delegații idioți? Firește că nu. Evitau presa străină, pentru că se temeau de Nicolae Ceaușescu, nu de ziariști”, a consemnat Ion Cristoiu pe blogul său.