La 4 septembrie 1990, Mugur Isărescu a fost numit în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), Guvernator general şi preşedinte al BNR. A fost reconfirmat în funcţie la 31 iulie 1991, iar mandatul său de guvernator a fost reînnoit la 16 decembrie 1998, de Parlament, pe o perioadă de 5 ani, fiind reales, apoi, la 28 septembrie 2004 şi la 8 octombrie 2009. La 16 iunie 2014, Plenul reunit al Parlamentului l-a validat pentru un nou mandat în funcţia de guvernator al BNR.

În iulie 2009, Mugur Isărescu, a fost desemnat de World Record Academy drept cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale pentru cei 19 ani, însumaţi atunci, în funcţia de guvernator al BNR. ”Din funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu a coordonat politica economică a României din 1990”, nota World Record Academy în articolul dedicat acestui record. ”Mulţi atribuie echipei lui Isărescu de la Banca Naţională salvarea economiei României de la un colaps, majorând rezervele de aur şi în euro dincolo de necesităţi, reducând inflaţia la valori cu o singură cifră şi introducând leul nou”, mai preciza articolul citat.

Isărescu ştie cum să joace

Recunoaşterea sa internaţională a fost confirmată în cartea ”Dracula Is Dead (How Romanians Survived Communism, Ended It, and Emerged since 1989 as the New Italy)”, publicată în 2009 de Jim Rosapepe, fost ambasador al SUA în România, în perioada 1998 – 2001, şi soţia sa, jurnalista Sheilah Kast. ”Cunoaşterea desăvârşită a politicilor interne reprezintă o abilitate indispensabilă pentru un guvernator de bancă centrală. Isărescu ştie cum să joace, lucru dovedit de una dintre cele mai îndelungate conduceri în fruntea unei bănci centrale din lume. (…) Pentru că îşi păstrează o prezenţă modestă pe scena publică şi nu pare să-şi urmărească propriile interese, Isărescu reuşeşte să construiască încrederea în relaţia cu oamenii cu care are de-a face”, evidenţiază lucrarea, care îi dedică mai multe pasaje guvernatorului BNR.

Cine erau părinții lui

Guvernatorul Băncii Naţionale a României şi academicianul Mugur Constantin Isărescu s-a născut la 1 august 1949, la Drăgăşani, judeţul Vâlcea. ”Mama nu era bogată. (…) Provenea din clasa de mijloc, dintr-o familie de mici proprietari de terenuri. Tatăl mamei era preot. Tata era ţăran din clasa de mijloc”, a povestit Mugur Isărescu, citat în capitolul ”The Bishop of finance” din lucrarea amintită.

Ce a făcut înainte de 1989

Este licenţiat al Academiei de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Comerţ, specializarea Comerţ Exterior (1971); doctor în economie (1989). A fost cercetător principal şi şef de departament la Institutul de Economie Mondială – Bucureşti (1971- februarie 1990). Asistent universitar la ASE Bucureşti (1975-1989), profesor la Universitatea de Vest din Timişoara (1994-1996), profesor la ASE Bucureşti, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, din 1996.

A obţinut titlul de Doctor în ştiinţe economice cu teza ”Tendinţe în politica guvernamentală a cursurilor de schimb pe plan internaţional şi incidenţa lor asupra relaţiilor economice externe ale României”, coordonator ştiinţific prof. dr. Costin Kiriţescu, susţinută la Academia de Studii Economice Bucureşti (1989).

În februarie 1990, a intrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe fiind numit secretar II la Ambasada României din Washington (martie-septembrie 1990), cu misiunea de a întreţine relaţiile cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

Membru al Clubului de la Roma

A fost desemnat guvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional; viceguvernator pentru România în Consiliul Guvernatorilor al Băncii Mondiale şi Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; director al Institutului de Economie Mondială ”Costin Murgescu” din Bucureşti al Academiei Române; vicepreşedinte al Clubului guvernatorilor băncilor centrale din zona Balcani, zona Mării Negre şi Asia Centrală (1998-2002); preşedinte al Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din Zona Marii Negre, Balcani şi Asia Centrală (2003-2004).

Este membru al Clubului de la Roma şi preşedinte al Asociaţiei Române a Clubului de la Roma; membru al Comisiei Trilaterale, preşedinte al Asociaţiei Române de Şah; membru fondator al Societăţii Economice Române (SOREC); vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România – AGER; vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI); membru al Societăţii Numismatice Române; membru în Consiliul Consultativ al Biroului Regional pentru Europa şi CSI din cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Totodată, deţine şi poziţiile de vicepreşedinte al Comitetului interministerial pentru trecerea la euro, preşedinte al Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară, preşedinte al Secţiei de Economie, Sociologie şi Ştiinţe Juridice a Academiei Române (2006).

A fost prim-ministru al României (22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000).

A candidat, ca independent, la alegerile prezidenţiale din 26 noiembrie 2000 (primul tur de scrutin), clasându-se pe al patrulea loc, cu 9,54% din voturi, după Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor şi Theodor Stolojan.

La data de 1 iulie 2005, a introdus leul nou, după liberalizarea contului de capital. A dus o politică activă în privinţa dobânzilor acordate la credite, a siguranţei băncilor.

A iniţiat importante sponsorizări în domeniul cultural: a dotat mai multe biblioteci, a refăcut, printr-o iniţiativă personală, mănăstirea Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. ”Pentru că pare atât de vestic în faţa vesticilor, ne-a surprins puţin să observăm legătura cu Biserica Ortodoxă. Banca Centrală a făcut donaţii semnificative bisericii – în mare măsură în tradiţia conducătorilor istorici, ale căror imagini le vedem pe frescele marilor biserici pe care le-au fondat. Banca a susţinut financiar restaurarea mai multor biserici vechi”, menţionau autorii cărţii citate.

Este autor, coautor, coordonator al unui număr de 30 de cărţi; a publicat 15 lucrări ştiinţifice; a participat la comunicări ştiinţifice în cadrul unor reuniuni financiar-bancare interne şi internaţionale (circa 100); a elaborat peste 60 de studii şi a coordonat circa 10 studii de cercetare în perioada activităţii de cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Mondială (1971-1990).

A fost distins cu Ordinul ”Crucea Sudului” (Brazilia) (1999, 2000), Ordinul Naţional ”Steaua României” (2000), cu titlul de ”Cel mai bun guvernator de bancă centrală din lume pentru anul 2001”, acordat de revista britanică „The Banker”, cu diploma de excelenţă ”Personalitatea anului pentru o Românie Europeană”, acordată de Fundaţia Eurolink-Casa Europei (octombrie 2010), Crucea Patriarhiei, înaltă distincţie conferită de Patriarhia Română, Crucea Ardealului, înaltă distincţie acordată de Mitropolia Ardealului şi Decoraţia regală ”Nihil Sine Deo”, conferită de Majestatea Sa Regele Mihai I.

Cea mai înaltă distincţie a statului român

Preşedintele României, Traian Băsescu i-a conferit, la 2 februarie 2007, Ordinul ”Meritul Industrial şi Comercial” în grad de Mare Ofiţer, pentru ”cea mai spectaculoasă perioadă de creştere de după cel de-al Doilea Război Mondial”, cu această ocazie fiind decorat întregul Consiliu de Administraţie al BNR.

La 11 noiembrie 2009, Mugur Isărescu a primit din partea Senatului Academiei de Studii Economice din Bucureşti diploma „Virgil Madgearu” cu medalia de aur pentru contribuţia adusă la promovarea învăţământului superior şi a cercetării economice.

La 26 ianuarie 2010, i-a fost conferită cea mai înaltă distincţie a statului român, Steaua României în grad de Colan, pentru ”efortul deosebit depus în vederea elaborării şi implementării politicilor care au asigurat stabilitatea financiară a României”. În 2011, i-a fost conferită distincţia ”Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare în grad de ofiţer” din partea Republicii Franceze, de către Ambasada Franţei la Bucureşti. În 2012, a primit Trofeul ”Carol Davila” – înaltă distincţie acordată de Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” şi a fost distins cu Crucea de Merit în Ordin de Comandor al Republicii Polone.

Este membru corespondent (din 2001) şi membru titular al Academiei Române (2006); preşedintele Secţiei de Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice a Academiei Române (reales la 8 aprilie 2010); membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania (2009); membru corespondent al Academiei Regale de Ştiinţe Economice şi Financiare din Barcelona (2008).

Sunt foarte multe combinaţii posibile

A primit titlul de Doctor Honoris Causa al următoarelor instituţii de învăţământ superior: Universitatea de Nord din Baia Mare (2000), Universitatea din Craiova (2003), Universitatea din Piteşti (2006), Universitatea din Bacău (2007), Universitatea de Vest din Timişoara (2007), Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2009), Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iaşi (2009), Academia de Studii Economice din Chişinău (2010), Universitatea din Oradea (2011), Universitatea ”Transilvania” din Braşov (2011), Universitatea Româno-Americană (2011), Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (2011), Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu (2013), Universitatea Politehnică Bucureşti (2013), Universitatea din Bucureşti (2014), Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (2014).

Aşa cum preciza şi World Record Academy, Mugur Isărescu a reuşit în anii săi de leadership la Banca Naţională a României să creeze şi să menţină o aură misterioasă în jurul politicilor Băncii Naţionale, mulţi analişti evidenţiind că agenda Băncii a rămas independentă de orice guvernare. Într-un interviu acordat  publicaţiei ”Revista 22”, guvernatorul a menţionat că strategia de ţintire a inflaţiei, urmată de BNR de peste 10 ani, presupune un grad înalt de transparenţă publică, o periodicitate clar conturată a conferinţelor de presă şi rapoarte trimestriale privind stabilitatea preţurilor. ”Politica monetară a reacţionat deja şi va trebui să reacţioneze în continuare la modificările de politică fiscală, aşa încât mixul de politici să fie unul adecvat. (…) Sunt foarte multe combinaţii posibile: recalibrări de procente, măsuri care pot fi respinse cu totul, eşalonări sau implementări graduale. Important este să înţelegem cu toţii că macrostabilitatea este un bun public de care trebuie să avem grijă în perioada următoare”, a subliniat Mugur Isărescu în interviul publicat la 18 august 2015.