Președintele SUA, Joe Biden, a avut o convorbire telefonică cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața căreia a susținut un sistem fiscal internațional echitabil, a declarat Casa Albă într-un comunicat, citat de Reuters, scriu jurnaliştii bulgari de la 24Chasa.

Joe Biden şi-a exprimat „sprijinul puternic” pentru aderarea la UE a țărilor din Balcanii de Vest. Ameninţări pentru Bulgaria?!

Statele Unite speră că la summitul G-20 de la sfârșitul lunii se va ajunge la un acord politic cu privire la introducerea unei taxe corporative minime globale, menționează agenția. În conversația sa cu Ursula von der Leyen, Biden și-a exprimat, de asemenea, „sprijinul puternic” pentru continuarea procesului de aderare a țărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană, se arată în declarație.

Acelaşi lucru a fost afirmat săptămâna trecută, într-o conversație telefonică cu jurnaliștii, și de către subsecretarul adjunct de stat Gabriel Escobar, care a explicat în urmă cu două săptămâni că Bulgaria face o „greșeală” blocând discuțiile cu Macedonia de Nord și Albania. Ambasadorul american la Skopje, la rândul său, a declarat, în urmă cu o săptămână, că Statele Unite vor intra în dispută cu Bulgaria, fără a intra în detalii.

Liderii din UE și din statele din Balcani se vor întâlni miercuri pentru a discuta despre viitoarea aderare a șase țări balcanice: Serbia, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord. Se așteaptă ca declarația din cadrul reuniunii să confirme că UE garantează aderarea viitoare a celor șase țări, au declarat ieri doi înalți oficiali ai UE.

Statele bogate din partea de nord a UE se tem de repetarea aderării pripite, ca în cazul aderării României și Bulgariei în 2007, precum și din cauza migrației slab gestionate a lucrătorilor din Europa de Est în Marea Britanie, care i-a ridicat pe mulți britanici împotriva UE.

Liderii UE vorbesc despre „perspectiva” aderării, însă nu mai menţionează vreun termen clar

Liderii din Uniunea Europeană vor reitera garanțiile viitoarei aderări (prin folosirea eufemismului „perspectivă”) a celor șase țări balcanice care nu se află în Uniune. Asta au declarat pentru Reuters doi reprezentanți ai UE, ale căror nume nu sunt menționate, cu o zi înainte de întâlnirea liderilor europeni cu omologii lor din Balcanii de Vest.

Din știrea agenției rezultă că nu va fi inclus niciun alt element contencios – menționarea unui termen clar pentru aderarea tuturor acestor țări, asupra căruia insistat Slovenia. Până acum câțiva ani, „termenul limită” era menționat ca fiind 2025. Liubljana trebuia să lase anul 2030 în proiect, dar aceste eforturi diplomatice, scrie Reuters, nu au fost încununate de succes.

Cu doar o săptămână în urmă, agenția a vorbit despre dezacordurile ce au continuat în septembrie cu privire la includerea în declarație a unor cuvinte precum „perspectivă” (mult mai puțin „extindere”). Există țări care nu sprijină extinderea (Franța, Olanda și Danemarca sunt adesea menționate ca astfel de state). Atitudinea lor i-a determinat pe diplomați să declare pentru Reuters că declarația de la reuniunea din Slovenia – care nu are în principiu ca temă principală extinderea – nici măcar nu va garanta viitorul european al regiunii.

Potrivit informațiilor Dnevnik.bg din surse de la Bruxelles, Italia, care este ferm în spatele extinderii, și țările din Europa de Est au făcut presiuni pentru ca declarația să conțină cel puțin fraza de final aleasă (și menționată de agenție): „se reiterează … sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană”.

Aseară, BTA a scris, citând sursele sale din UE, că nu se vor lua noi angajamente pentru extindere la reuniune, deși viitorul european al regiunii va fi reiterat. Potrivit diplomatului citat, în loc de datele ferme pentru începerea negocierilor de aderare, UE va oferi 30 de miliarde pentru dezvoltarea regiunii.

Semnale contradictorii

Un alt oficial al UE a declarat pentru Reuters că declarația nu a rezolvat problema, deoarece, în ciuda acordului legat de aceasta, obstacolele în calea extinderii rămân chiar și pentru cei care îndeplinesc criteriile. „Există, desigur, multe probleme, dar nu putem spune că ușa este închisă”.

Danemarca, Țările de Jos și Franța și-au exprimat adesea îngrijorarea cu privire la repetarea unui „scenariu bulgar și român” în ceea ce privește admiterea de noi membri, în timp ce muncitorii est-europeni au ajuns în Marea Britanie și au alimentat sentimentele ce au dus, parțial, la Brexit.

Cu toate acestea, în cursul disputelor dintre statele membre, UE a trimis semnale divergente. În același timp, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut turul Balcanilor de Vest, salutând reformele (uneori controversate) sau exprimându-și sprijinul pentru perspectiva europeană. Și Bulgaria se află în prezent printre cei care blochează procesul din cauza disputelor sale cu Macedonia de Nord.