Acest oraș ar putea deveni prima capitală care rămâne fără apă. Mercy Corps, un ONG umanitar, a publicat un raport în care a constatat că, în Kabul, criza apei a atins un punct critic, acviferele drenându-se mai repede decât pot fi reumplute, În plus, există probleme legate de accesibilitatea apei, contaminare și infrastructură, informează livescience.com.
În iunie, un locuitor din Kabul a declarat pentru ”The Guardian” că nu există apă de fântână de calitate. Săptămâna trecută, un alt locuitor a declarat pentru CNN că nu știe cum va supraviețui familia sa dacă lucrurile se înrăutățesc.
Acest oraș ar putea deveni prima capitală care rămâne fără apă
Problema apei din Kabul nu este nouă și se agravează constant de zeci de ani. Raportul a subliniat că aceasta a fost exacerbată de scăderea finanțării umanitare pentru Afganistan, din august 2021 – când talibanii au revenit la putere, pe măsură ce forțele americane și aliate s-au retras din țară.
„Fără schimbări la scară largă în dinamica managementului apei din Kabul, orașul se va confrunta cu un dezastru umanitar fără precedent în următorul deceniu și chiar mult mai devreme”, au scris reprezentanții Mercy Corps în concluzia raportului.
Apele subterane din Kabul riscă să se epuizeze până în 2030
Noul raport se bazează pe studii anterioare ale Organizației Națiunilor Unite, care au constatat că apele subterane din Kabul riscă să se epuizeze până în 2030, aproximativ jumătate din puțurile de apă din provincia Kabul fiind deja secate. În fiecare an, extracția depășește reaprovizionarea naturală cu aproximativ 1,5 miliarde de metri cubi, potrivit raportului.
Mohammed Mahmoud, un expert în securitatea apei care nu a fost implicat în raport, a declarat că orașul se află în mijlocul unei crize a apei care se agravează.
Un sistem în colaps
„Faptul că extracția apei ă depășește acum reîncărcarea naturală cu zeci de milioane de metri cubi în fiecare an și că până la jumătate din puțurile de apă subterană ale orașului au fost deja secate, este un indiciu al unui sistem în colaps”, a spus Mahmoud.
Mahmoud este directorul executiv al ONG-ului Climate and Water Initiative și responsabilul pentru politica climatică și de apă din Orientul Mijlociu la Institutul de Apă, Mediu și Sănătate al Universității ONU. El a descris concluziile raportului ca fiind „destul de alarmante”. A mai spus că este îngrijorat de scăderea abruptă a nivelului apei freatice din Kabul și de numărul tot mai mare de locuitori obligați să cheltuiască o parte semnificativă din venituri pentru accesul la apă.
Mercy Corps a raportat că nivelurile acviferului din Kabul au scăzut cu aproximativ 30 m în ultimul deceniu și că unele gospodării cheltuiesc până la 30% din venitul lor doar pe apă.
„Aceasta nu este doar o problemă de mediu, ci o urgență de sănătate publică, o criză a mijloacelor de trai și un factor declanșator iminent pentru o potențială strămutare a oamenilor, la scară largă”, a spus Mahmoud.
Lipsa apei, o problemă globală
Lipsa apei este o problemă globală, care afectează multe regiuni diferite. Resursele de apă au fost suprasolicitate în ultimele decenii, factorii de mediu precum schimbările climatice crescând frecvența și severitatea secetelor.
Un studiu din 2016 publicat în revista Scientific Reports a constatat că, între anii 1900 și 2000, numărul persoanelor care se confruntau cu deficit de apă a crescut de la 240 de milioane la 3,8 miliarde, sau de la 14% la 58% din populația globală.
Zonele cu risc mare de deficit includ Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia de Sud.
„Ceea ce se întâmplă în Kabul reflectă o tendință mai amplă, pe care o observăm în regiunile cu stres hidric la nivel global, în special în Orientul Mijlociu și Africa de Nord”, a spus Mahmoud.
Kabul este pe punctul de a deveni prima capitală modernă care rămâne fără apă, dar nu este primul oraș important care se confruntă cu o astfel de amenințare existențială legată de apă. Iar pe baza tendințelor actuale, nu va fi ultimul.
În 2018, Cape Town, capitala legislativă a Africii de Sud, aproape a rămas fără apă în timpul unei secete. Situația a fost și mai gravă pentru orașul Chennai din India, în 2019, când toate cele patru rezervoare principale au secat, limitând aprovizionarea cu apă și aruncând orașul într-o criză.
