O mare compozitoare a României s-a stins din viață la 97 de ani
Carmen Petra-Basacopol, una dintre marile compozitoare ale „generației de aur” a muzicii românești, membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR), a încetat din viață la 97 de ani.
„Membrii UCMR îi aduc un pios omagiu şi sunt alături de familia îndoliată”, transmite Uniunea, într-un comunicat.
Creaţia sa componistică cuprinde toate genurile, cu o afinitate mai accentuată către genurile de concert instrumental (concerte pentru vioară, violoncel, pian, flaut, harpă), lied (peste 200 de lieduri), operă (Apostol Bologa, Inimă de copil) şi balet (Mioriţa, Cei şapte corbi, Ciuleandra, Fata mării).
De asemenea, un repertoriu bogat l-a dedicat harpei, instrument preferat şi simbolic pentru întreaga sa creaţie componistică.
„Stilul său componistic a integrat multiple influenţe pe parcursul timpului, însă limpiditatea, directeţea şi frumuseţea sonorităţilor l-au caracterizat întotdeauna. Pecetea originalităţii sale componistice a fost constituită pe două însuşiri ale personalităţii sale: sinceritatea şi eleganţa. În acest fel, a abordat fiecare material muzical şi l-a plăsmuit în direcţia unui romantism modern bine temperat”, se arată în comunicat ul transmis de UCMR.
Cine a fost Carmen Petra-Basacopol?
Carmen Petra-Basacopol s-a născut în Sibiu, în 1926. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul din București (1949-1956) cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Leon Klepper și Mihail Jora (compoziție), Paul Constantinescu (armonie) și Tudor Ciortea (forme muzicale), Nicolae Buicliu (contrapunct), Theodor Rogalski (orchestrație), Ion Vicol și Ion Marian (cor, dirijat coral), Adriana Sachelarie și George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Silvia Căpățână și Ovidiu Drimba (pian).
Asistent (1962-1966), lector (1966-1972), conferențiar și profesor asociat la catedra de forme muzicale a Conservatorului din București (1976-2003), Carmen Petra-Basacopol a susținut conferințe, prelegeri, comunicări științifice în țară și peste hotare (Franța, Angola, Insulele San Tomé și Principe). De asemenea, a publicat articole, studii, cronici muzicale în Muzica, Contemporanul, Informația Bucureștiului, Revista de Etnografie și Folclor.
În 2020 a fost distinsă cu Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe parcursul timpului fiind laureată a mai multor premii ale uniunii, precum şi a premiului Academiei Române (1980).
De-a lungul timpului, a fost distinsă cu Mențiune la Concursul Internațional de la București (1953), Premiu la Concursul Internațional al Tineretului de la Varșovia (1955), Diploma de Onoare la Concursul Internațional de Compoziție de la Mannheim/Ludwigshafen (1961), Ordinul Meritul Cultural cls. IV (1969), Premiul Uniunii Compozitorilor (1974, 1979, 1999, 2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004).
