Potrivit ANPC, studiul a fost realizat de Centrul Comun de Cercetare. În ceea ce privește scopul studiului, potrivit sursei citate, a vrut să se demonstreze dacă diferenţele din compoziţia produselor alimentare pot fi percepute de simţurile umane.

În acest context, raportul a constatat că diferenţele în produsele alimentare nu au urmat un model geografic. În ceea ce privește rezultatele obținute, acestea demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde există diferenţe mari în compoziţia produsului.

Mai exact, potrivit ANPC, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului. În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu, variaţii mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.

De menționat este faptul că, în cadrul studiului au fost evaluate 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre UE. Acest eşantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piaţa UE, notează ANPC.

În urma unei analize amănunțite, studiul a constatat că 23% din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită; 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită; alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era similară, însă compoziţia produselor era diferită.

Ce importanță are ambalajul

În ceea ce privește ambalarea produselor, potrivit ANPC, utilizarea aceluiaşi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziţie diferită nu urmăreşte un model geografic consecvent. De asemenea, diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor.

Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare al CE, Tibor Navracsics,  a oferit o serie de precizări în acest context.

Mai exact, acesta s-a declarat îngrijorat de faptul că aproape o treime din produsele testate aveau o compoziţie diferită, deşi erau comercializate sub mărci similare.

“Unii europeni au senzaţia că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, faţă de cele disponibile în alte ţări. Comisia şi-a invitat oamenii de ştiinţă să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piaţa unică.

Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est şi vest în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziţie clar diferită, deşi erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a comentat oficialul european, citat în comunicatul ANPC.